1.Cum ai inceput sa scrii?
Am început să scriu cu adevărat odată cu primele cuvinte așternute la povestea „Lupte interioare". Am mai avut câteva încercări și înainte de aceasta, dar au fost sortite eșecului, pentru că le-am abandonat înainte să termin primul capitol. Iar ceea ce a făcut diferența, a fost faptul că ideea poveștii „Lupte interioare" o dezvoltasem atât de mult în mintea mea încât începuse să mă obsedeze și ca să pot scăpa de ea a trebuit să o scriu.
2.Cum ai descoperit wattpad-ul?
Wattpad-ul l-am descoperit printr-un link al unei povești, postat pe un grup de literatură. Mi-au trebuit câteva zile să-mi dau seama exact ce se întâmplă pe acest site și mi-a plăcut ceea ce am descoperit.
3.Dintre cartile scrise ds tine, care iti place mai mult? Pe care o ai la suflet.
Of, grea alegere! De fapt cred că nu aș putea să fac o asemenea alegere. După ce am terminat „Lupte interioare" am crezut că nicio altă carte scrisă de mine nu-i va lua locul și am continuat să cred acest lucru chiar și după ce am început să scriu la „Memoria unei inimi", spunându-mi că iubirea deosebită și pură care s-a născut între Athena și Fabio nu poate fi egalată de nicio altă iubire povestită de mine. Dar acum și iubirea lui Ioan pentru Ioana mi se pare la fel de deosebită. În concluzie, amândouă se află în sufletul meu în egală măsură, pentru că pe amândouă le-am scris cu sufletul. De fapt, în fiecare propoziție sau frază se află amprenta sufletului meu.
4.Care este personajul in care te te regasesti? De ce?
Presupunând că te-ai referit la personajele create de mine, sincer mi-ar fi plăcut să pot spune că Athena este personajul în care mă regăsesc. Mi-ar fi plăcut să fiu atât de milostivă și înțeleaptă ca ea. De asemenea, să posed intelectul ei dezvoltat și puterea mentală, curajul și spiritul acela desăvârșit al dreptății pe care ea îl are, dar realitatea este că mă asemăn mai mult cu Ioana, pentru că sunt la fel de timidă ca și ea, nu prea vorbăreață și retrasă din fire.
5.Care este cel mai dificil lucru cand incepi o carte? De ce?
Curajul de a o începe și primele cuvinte cu care pornesc în construirea narațiunii mi se par cele mai dificile, pentru că îmi doresc să o fac într-un mod cât mai satisfăcător și ca ideea cărții să aibă o introducere cât mai potrivită, apoi mi se pare că totul vine de la sine.
6.Ce inseamna scrisul pentru tine?
Ca și cititul, scrisul a început ca o ieșire plăcută din cotidian, acum este mai mult de atât. Este un mod prin care pot spune detaliat poveștile care îmi zburdă prin mine, un mod prin care încerc să transmit emoții, frumusețe și sensibilitate. Îmi place să cred că prin această cale pot arăta cititorilor frumusețea lucrurilor simple din viața noastră, cât de înălțătoare poate fi iubirea, lucrurile cu care ne putem confrunta în viață și că prin exemplele înfățișate în carte, prin întâmplările prin care trec personajelor mele, am șansa să contribui cu o parte infimă la moralizarea omenirii. Ioan Slavici vedea literatura ca pe o contribuție la realizarea progresului cultural și moral și și-a susținut această cauză cu următoarea afirmație: „Nu puteam să mă împac cu gândul că lectura de orice fel e numai o plăcută pierdere de vreme. În gândul meu, rostul scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o viață potrivită cu firea omenească", ei bine, sunt perfect de acord cu această concepție a sa și în concluzie, cam asta a început să însemne scrisul pentru mine.
7.Numeste trei carti, care te-au impresionat cu adevarat.
Doar trei cărți? Destul de dificil să numesc doar trei cărți, deoarece au fost multe care m-au impresionat și și-au lăsat amprenta asupra mea. Dar voi încerca să mă conformez: prima și cea care cred că îmi este cel mai adânc înrădăcinată în inimă, este cartea „Jane Eyre" scrisă de Charlotte Bronte, de fapt toate cărțile ei îmi sunt pe plac, la fel ca și cele scrise de surorile sale, dar aceasta mi se pare că este cel mai bun bildungsroman pe care l-am citit până acum. Toate operele lui Tolstoi m-au impresionat foarte mult, prin calitatea desăvârșită a scrierii, iar în mod special mi-a plăcut „Război și pace". Povestea din „Vraciul. Profesorul Wilczur" a lui Tadeusz Dolega-Mostowicz, m-a mișcat profund și aceasta, și bineînțeles, nu în ultimul rând, și literatura românească îmi este extrem de dragă.
8.Care sunt filmele si serialele tale preferate?
Nu am filme și nici seriale preferate, deoarece nu mă pasionează arta cinematografică. Prefer cartea în detrimentul ei.
9.Cum te simti cand trebuie sa termini o carte? Atunci cand ii faci finalul?
Trăiesc niște emoții și sentimente contradictorii, pentru că o parte din mine este încântată de faptul că am reușit să duc povestea la bun sfârșit, dar o altă parte este îndurerată, deoarece urmează să mă despart de personaje. Este ca și cum m-aș despărți pentru totdeauna de niște prieteni cu care am interacționat mult timp și am împărțit împreună bune și rele. Tocmai de aceea, o bucățică din sufletul meu va dăinui pentru totdeauna în acele pagini scrise.
10.Ce iti place sa faci inafara sa scrii?
În primul rând, îmi place să-mi petrec timpul cu cei dragi, să mă bucur la maximum de prezența lor. Îmi place să citesc foarte mult, să mă uit la toate meciurile posibile de tenis de câmp, să joc tenis, deși acest lucru s-a întâmplat mai rar în ultima perioadă, deoarece timpul nu-mi este un aliat foarte bun, să ascult muzică rock și să merg la acest gen de concerte. De asemenea, am o slăbiciune și pentru teatru și savurez orice spectacol din această categorie, atunci când am timp și ocazia să merg.
Iti multumesc foarte mult pentru ca ai fost dispusa sa imi raspunzi la acest interviu si iti doresc mult succes!
