-De cât timp sunt aici? La dracu, mi-e frig. Am scâncit când mi-am ridicat mâna, care, surpiză, nu era legată. Ce idioți.
-Nu știu, am leșinat, și când m-am trezit, te-am văzut legată aici.
Am făcut ochii mari și mi-am plimbat privirea prin cameră.
-Știam că va fi și o fată în tot rahatul ăsta, dar când te-am văzut, am avut un mic șoc. A zâmbit melancolic, și parcă cunoșteam zâmbetul ăla, dar am ignorat sentimentul.
M-am uitat confuză și încruntată, fixându-mi privirea pe lanțul de la picioare.
Nenorocitul de Jake, ce dracu vrea de la mine? E pentru prima oară când îi văd moaca, și jur, că m-am abținut să nu îi fut un picior în falcă când a venit în cameră. Am scrâșnit din dinți și mi-am privit corpul. Eram murdară de negru, și mă durea burta al dracului de tare.
-Negrul ăla de pe tine e cărbune.
Amanda m-a scos din gânduri, și mai aveam puțin și pufneam într-un râs hohotit.
-Ce? De unde?
A dat confuză din umeri și s-a uitat plictisită la tavan.
După câteva momente de tăcere, m-am trezit vorbind:
-Nu îți e frică? A tresărit, probabil era concentrată pe ceva.
-Hm? De ce să îmi fie frică? Stau în nenorocita asta de cămăruță de o săptămână și ceva și tot ce mi-au făcut a fost să îmi aducă apă și ceva de mâncare odată pe zi.
-Atunci de ce te țin? Ce vor de la tine?
A oftat.
-Jason mă credea moartă. Vezi tu, eram iubita lui. Acum câteva luni, probabil zece, a fost ceva timp, noi doi ne certam și am avut ghinionul să ne aflăm în mașină. Jason a pierdut controlul și am intrat într-un tir. Nu a murit nimeni, doar că eu am dispărut imediat după asta. Jason a picat într-o comă de două săptămâni, și eu credeam că nu o să își mai revină niciodată. Așa că am plecat în Germania, la niște prieteni de-ai mei. Eu locuiam aici la tata. Voiam să nu mai văd locul ăsta, ca să nu sufăr. Am aflat în final că și-a revenit, acum vreo patru luni, dar "și-a refăcut viața". Am văzut o poză, era cu o roșcată. Eram nervoasă pe el, dar într-un fel am vrut să fie fericit. Dar am aflat că roșcata aia era doar o plăcere, gen, un fel de
"viciu". Așa că am ieșit cu un prieten în club. Era un nemernic. M-a îmbătat, și a vrut să mă violeze. Am fugit de el și am ajuns în spatele clubului, dar m-am găsit un om de-a lui Jake și m-a urmărit, apoi m-a răpit. Ți-ai dat și tu seama, asta s-a întâmplat acum aproape două săptămâni,când am aflat am fost nervoasă toate lunile alea.
Așa că, ca să îl mituiască pe Jason cu mine, ca Jason să te aducă pe tine, dar nu știu pentru ce, mai exact. De aia mă aflu aici. Și asta din ce am dedus eu.
Mi-am strâns puternic pumnii și mi-am închis ochii. Nemernicul ăsta blond și viclean, ura pe care i-o port e inimaginabilă.
De ce naiba s-ar lega ce mine? Nu îl cunosc și nici nu îmi doresc să o fac mai mult de atât.
Nu puteam să îmi alung încruntătura de pe față, stăteam și mă holbam la un colț al camerei, încruntată, pierdută în atâtea gânduri și griji care mă frământă pe interior.
-Hei, ești ok? Vocea Amandei sună cu ecou în cameră, făcându-mă să mă întorc instantaneu.
Avea o expresie confuză și miloasă. Oh, haide, de ce mi-ar purta cineva milă?
Ușa mare din metal se deschise brusc și puternic, pe ea întrând tipul negru care m-a adus aici și încă unul blond, cu o piele foarte deschisă la culoare.
Amanda și-a schimbat expresia în una dezgustată și plină de ură. Ca a mea.
Negrul se pare că avea ce avea cu mine, fapt ce îl determină să vină și să mă apuce brutal de braț.
-Maimuță urâtă ce ești, dacă nu îmi dai dracului drumul, te asigur că o să ții mai mult la comoara ta după asta! I-am urlat în față în timp ce mă zbăteam.
A râs.
Pentru o fracțiune de secundă nu mai știam unde mă aflu. Nenorocitul mă plesnise atât de rău încât nu reușeam să mai deslușesc nici măcar unde sunt.
-Tu, tărfă ieftină ce ești, un singur comentariu și te asigur EU că o să ții mai mult la CAPUL tău decât înainte! Mi-a țipat în față.
Și cu asta, mi-a prins bine brațul și picioarele și m-a cărat spre ușă.
-Amanda! Am țipat dar nu am primit absolut nici un răspuns.
Mergeam pe un hol îngust și rece, care părea din metal. Tot locul ăsta părea din metal, și asta mă făcea să dârdâi și mai rău de frig.
-Unde dracu mă mai duceți acum?! Mi-am zbătut picioarele în timp ce dădeam frenetic din mâini. Comic? Știu.
Nu mi-a răspuns, în schimb mergea drept, cu o expresie neutră, ținându-mă de parcă eram o pană, nicidecum o adolescentă de cincizeci de kile.
-Maimuță urâtă și idioată...
Mi-am spus pentru mine, dar sincer, nu m-ar deranja deloc dacă m-ar auzi.
Mergea prin tot feluri de holuri întortocheate, sumbre și reci.
-Pot să merg și singură! I-am țipat în ureche.
În loc să fie furios sau să mă arunce pe jos, el în schimb a râs.
-Desigur că poți.
Am mârâit, și mi-am deschis gura să protestez, dar am intrat într-o încăpere mare, la fel ca cea de unde am venit, doar că avea un scaun în mijloc. Un fior mi-a străbătut corpul și m-am abținut să nu înghit în sec.
-Măi, măi, fata cu nume de păpușă și-a făcut în sfârșit apariția, Apăru Jake rânjind.
De ce nu iei un loc, Sara?
-De ce nu te duci dracu, Jake? I-am continuat eu cu același rânjet pe față.
A râs.
-Off, cum să îți spun mai frumos că eu sunt însuși diavolul și o să te trag în iadul meu? S-a aplecat deasupra mea, privindu-mă ironic. Pune-o jos, Morris!
Maimuța m-a luat și m-a trântit pe scaun, apoi mi-a legat mâinile și picioarele, și bineînțeles, ca să fie treaba, treabă, și niște bandă adezivă, că altfel nu se putea.
-Poți să pleci acum, Morris.
Negrul a dat din cap și a ieșit din încăpere, lăsându-mă cu satanistul ăsta blond, care din păcate, împarte același sânge cu Jason. Oare unde e? Oh, doamne, și el, și Liam și Scott?! Cum de nu m-am gândit la ei până acum? Sunt bine, sunt morți sau vii? Deja îmi simțeam lacrimile scurgându-se pe obrajii mei palizi și uscați.
-Ohh, păpușica plânge? Jake a mimat o voce pițigăiată și a făcut bot. Înainte să încerci să vorbești, să știi că tăticul tău drag te-a adus aici.
Am înghețat.
-Da, da fără sentimentalisme acum, iubitul tău tată care a fost părăsit de mama ta acum doi ani.
Privirea îmi era înțetoșată, și deja simțeam că o să leșin din clipă în clipă.
-Să îți mai spun că Amanda e sora ta vitregă?
Și cu asta, râurile de lacrimi au țâșnit pe obrajii mei.
Heeii, ce mai faceți? Da, da știu că nu am mai postat, dar, hei, a început școala și mda "sunt foarteee fericită". Simțiți-mi sarcasmul. Încâlcită treaba, huh? Lyyy
