demons

05 - || v i z i t a ||

Cand m-am trezit, era 8;00 iar Bella inca dormea. Razele soarelui ii mangaiau fata frumoasa si linistita. M-am ridicat fara sa o trezesc si am deschis geamul.
Afara era inca liniste. Doar ciripitul vrabiutelor acompaniau parca aerul proaspat de dimineata. M-am asezat cu coatele pe pervaz si am privit afara. O briza usoara si rece imi trecu prin par. Era perfect. Fiind prea cufundat in natura, nu am auzit cand Bella s-a trezit. Insa am tresarit putin cand m-a salutat.
-Buna dimineata, Tom.
-Buna dimineata si tie. Ai dormit mai bine aseara?
-Da. Mersi ca ai avut grija de mine.
Se ridica si strecura in fata mea. Isi puse mainile pe pieptul neu si ma facu sa rosesc. Bella chicoti putin si ma intoarse cu spatele la ea, impingandu-ma spre usa.
-Gata cu asta! Iti dau recompense mai tarziu. Acum trebuie sa ma schimb.
Cand am ajuns afara din camera ei, se sprijini de tocul usii si ridicandu-se pe varfuri, ma ciufuli. Imi scoase limba jucausa iar eu i-am raspuns la fel. M-am asezat apoi pe canapea si am scos poza cu noi de cand eram mici din buzunar. M-am uitat pret de cateva clipe la ea si apoi am pus-o intr-un dulapior din sufragerie de langa camera mea. Mi-am scos telefonul si trantindu-ma din nou pe canapea, am inceput sa ma joc.
-Gata! zise Bella vesela in timp ce sarea din camera.
Era imbracata intr-un tricou cu BVB si in skinny negri. Avea parul lasat pe spate si o bratara impletita pe mana dreapta. Se aseza langa mine si ma intreba:
-Ce te joci?
-Nu conteaza acum, am zis eu si am pus telefonul pe masa. Fiindca o sa stau cu tine. Ce vrei sa facem?
-Hmmm. Nu am mai desenat de mult. Putem desena?
Bella era o artista de cand o stiam. Mereu lua locul intai la orice concurs.
-Sigur.
M-am dus in debara dupa blocurile de desen si setul meu de creioane. Si eu ma pricepeam la desenat, dar nu asa bine ca Bella, care facea ordine pe masa din bucatarie. Deodata, se auzi soneria.
-Ma duc eu! zise Bella si fugi la usa.
Fara sa ma uit cine era, am aranjat toate lucrurile pe masa. Am vrut sa beau un pahar de apa, cand m-am oprit speriat. Ryan. Era acolo. Nu mai avea mantia care il acoperea, dar era la fel de intunecat. Insa acum il puteam vedea mai bine. Era slab si delicat, avea pielea deschisa si avea cateva trasaturi feminine. Ochii machiati cu negru si mainile. Era imbracat intr-un tricou cu Metallica, blugi negri rupti, conversi cu steagul Americii, bratari cu tinte pe ambele maini si cercelul lui pana. Bella isi scoase capul din spatele lui si imi zise:
-De ce nu mi-ai spus ca ai un prieten care s-a mutat acum 3 ani in America?
Am facut ochii cat cepele si am scapat paharul pe jos. Ryan ranji subtil. Sigur ii placea sa isi bata joc de mine. M-am aplecat sa strang cioburile de pe jos si Bella veni sa ma ajute. Ryan trecu pe langa noi nepasator si se lipi cu spatele de unul din peretii bucatariei. Se uita la mine cu privirea lui enervanta. Stia ca o plac pe Bella si incerca sa scoata in evidenta asta. Cand Bella nu era atenta, m-am uitat urat la el iar el ridica umerii incercand sa para inocent.
-Au!
-Ce e? am intrebat eu.
-M-am taiat.
-Stai putin.
Am aruncat cioburile la gunoi si am cautat un plasture.
-Intinde mana.
Isi facuse o rana mare la degetul aratator de la mana stanga. I-am lipit plasturele cu grija si ne-am asezat la masa.
-Desenezi si tu Ryan? il intreba Bella draguta.
-Sigur, pitico.
Se aseza langa Bella in celalalt capat al mesei. Timp de doua ore, au vorbit despre tot felul de lucruri la care nu am fost atent pentru ca ma simteam mult prea trist. Pareau sa se bucure de prezenta celuilalt. Se tachinau, dar mie imi venea sa rup creionul cu care tot ce am putut contura au fost ochii frumosi ai Bellei. Simtindu-ma pe dinafara, m-am ridicat de pe scaun nervos.
-Scuzati-ma, am zis aproape in soapta.
Am iesit ca o furtuna din bucatarie si am trantit usa in urma mea. Am dat cu pumnul in peretele sufrageriei si m-am asezat pe canapea. Mi-am luat capul intre palme si am inceput sa plang. De ce? De ce tata il trimisese pe el? Era oribil. Ma controlam sa nu ma duc sa il bat, dar aveam nevoie de el... Ce naiba?! Dar era adevarat. Daca vreodata ma pierdeam cu firea, trebuia sa aiba cineva grija de Bella. Dar totusi se juca cu rabdarea si nervii mei. Imi venea sa-l omor!
-Tom... se auzi o voce linistita si frumoasa.
Bella se aseza langa mine si imi mangaia parul.
-Lasa-ma.
-Nu. Tu nu mai lasat cand am avut nevoie de tine.
Se aseza pe genunchii mei cu fata la mine luandu-mi capul intre mainile ei delicate.
-Ce-i cu tine? Te deranjeaza ca stau cu Ryan... Asa-i?
-Te distrezi mai bine cu el. Poate chiar iti place de el!
-Nu! Stau cu el mai mult pentru ca e un musafir. Ryan e un tip dragut si de treaba, dar nu imi place de el. Asta te deranja?...
-Poate ca da... Dar asta pentru ca esti cea mai buna prietena a mea.
-Blondul meu prostut. Nu mai plange. Nu o sa iubesc niciodata un alt baiat asa de tare cum te iubesc pe tine. Tu esti monstruletul meu cu ochi albastri. Acum imbratiseaza-ma!
-Ce?... am zis eu rusinat in timp ce Bella ma strangea in bratele ei.
-Hai imbratiseaza-ma...
Mi-am prins bratele in jurul ei si am strans-o tare. Era a mea. Era pitica care imi facea inima sa bata mai tare ori de cate ori era cu mine. Si nu voiam sa o pierd.
-Asteapta-ma aici! Vreau sa iti aduc ceva.
Bella se ridica incet de pe mine si fugi in camera ei.
-Ce emotionant! Cat de romantic! spuse Ryan incercand sa il imite pe Shakespeare. Ea tine la tine iar tu nu ii spui ca iubesti si o minti despre cine esti defapt.
-Nu sunt singurul.
-Dar eu nu sunt prietenul ei cu care are poze de cand sunt mici sau cu care doarme noaptea.
-Mai da-mi o pauza! mi-am iesit eu din fire.
-Bine. Imi strici toata distractia... Unde ai o scrumiera?
-In dulapiorul de deasupra plasmei e una de la tata. Stai! Pentru ce iti trebuie una?
-Nu ai mai vazut oameni fumand?
Era de varsta mea si fuma?!
-Te surprind nu-i asa? Dar inca nu stii multe despre mine.
Ranji si isi scoase o tigara dintr-un pachet din buzunar.
-Iti faci rau singur!
Parea sa nu ma auda. Si-o aprinse si trase din ea. Eu ma uitam la el cu gura cascata. Ranjind se apropie de mine, se apleca si isi sufla fumul direct in gura mea.
-Si ce o sa-mi faci? O sa ma bati ca sa ma opresc? Si de cand te intereseaza?
Am tusit de doua ori si m-am uitat la el cu dezgust.
-Nu ma intereseaza. Fa ce vrei.
Isi lua scrumiera, deschise geamul din sufragerie si fuma toata tigara in timp ce se uita la peisajul de afara. Arunca apoi scrumul la gunoi, spala scrumiera si o puse la loc. Eu ma uitam putin cam confuz la el.
-Ce te holbezi asa? Nu vreau sa ii fac o impresie rea lui Bella.
Ma uitam la el nervos, cand deodata iesi Bella cu mainile la spate. Ne-am uitat amandoi la ea facand-o sa se simta putin stanjenita.
-Despre ce ati vorbit voi?
-Lucruri de baieti, spuse Ryan.
Bella rosi putin, inghiti in sec si facu un pas in spate.
-Nu-ti face griji, nu ne-ai intrerupt. Eu oricum plecam.
-Deja?
-Da, dar ne mai vedem, pitico. O sa vin sa vizitez mai des. Pa!
I-am facut cu mana si Bella ii zambi larg. Ryan iesi si eu am oftat subtil. In sfarsit scapsem de el!