Can We Be Togheter? ~ Larry Stylinson ~

Capitolul 23

Perspectiva lui Harry

Imediat ce s-a sunat de pauza, Louis a plecat repede din banca. Am ramas in locul meu, cu privirea inca spre usa.

Se pare ca petrec inca o pauza singur.
***
Ziua asta nu a fost cum ma asteptam. De la ora de biologie nici nu prea am mai dat de Louis. In ore ma evita, stand doar pe telefon iar in pauze mereu zicea ca are putina treaba.

Tot ce am putut sa fac de fiecare data a fost sa aprob incet din cap. Adica sunt prea paranoic, nu? Pe telefon doar pierdea vremea pe Instagram ca sa treaca ora.

Acum sunt acasa, in camera mea, inconjurat de toate cartile si caietele posibile. De obicei, ca sa nu intru in pacat sa supraanalizez totul, imi fac temele.
Acum este 6:30 seara si nu prea stiu ce sa fac. Din obisnuinta l-am apelat pe Louis.
-Alo? Intreaba Louis in telefon.
-Hei, spun eu simplu. Auzi, ai vrea sa vii diseara pe la mine? Intreb emotionat.

Louis sa vina la mine sa ne petrecem timpul e ceva obisnuit. Adica mereu vine la mine . Dar de data asta nu stiu de ce ma simt asa...nesigur.

Inainte nici nu era nevoie sa il intreb daca vrea sa vina . Venea singur.

-Um, nu,nu pot. Merg la o petrecere diseara, spune simplu.
Stiam ca o sa spuna nu, dar auzind asta chiar de la el m-a intristat.

Dar ia stai putin, daca merg si eu la petrecere? Asa o sa ne petrecem timpul impreuna.
-Pot sa vin si eu? Intreb.

Nu pot sa cred ca fac asta! Dupa ce mi-am promis ca nu o sa mai calc in viata mea la o petrecere, uite-ma aici, vrand sa petrec timpul cu Louis .

-Hm, nu cred ca e o idee buna, spune putin retinut.
-De ce? Intreb surprins. Acum aveam o incruntatura pe fata pe care nu o putea vedea prin telefon.
-Pai ultima oara nu a fost prea ok..., incepe el.
-Promit ca o sa ma controlez, spun repede.
Wow, ar trebui sa imi multumesti Louis ca fac asta pentru tine!

-Harry, petrecerile nu sunt de tine...
Acum eram putin nervos. Adica el chiar nu poate sa ma lase la o petrecere? Inteleg, prima oara eram nervos si am exagerat, dar acum gandesc limpede si nu mai am de ce sa repet ce s-a intamplat.

Si plus, mi-am dat seama ca am fost gelos la petrecere. Deci, daca nu mergeam, poate nici acum nu stiam ca incep sa simt ceva pentru el.

-Mai esti? Intreaba in telefon.
-Da, spun sec . Si vin la petrecerea aia. Si fara invitatia ta.
Amandoi suntem tacuti o perioada, dupa care il aud oftand puternic in telefon.

Zambesc in sinea mea. Clar am castigat.
-Bine, vii! Dar stau doar cu ochii pe tine.
-Sper ca nu ti s-a urcat la cap iar ca esti mai mare decat mine, spun chicotind usor.
-Nu, Harry, nu mi s-a urcat, spune bosumflat. La 7:30 vin sa te iau, bine?
-S-a facut, spun razand.

Inchid telefonul si ma arunc pe spate in pat, oftand.
Harry, chiar ca ai luat-o razna daca vrei sa mergi iar la o petrecere d-asta iar.

-------------
Nu am realizat ca aveam capitolul inca in notite, deci greseala mea pentru capitolul intarziat :))