Capitolul 26

819 94 16
                                    

Perspectiva lui Harry

A trecut deja o saptamana de la petrecere in care m-am simtit foarte bine.

Chiar daca a fost o saptamana normala de mers la scoala, Louis a fost alaturi de mine ca intotdeauna. Ne intelegem la fel de bine ca inainte . Ne simtim in largul nostru ca intotdeauna. Nu s-a schimbat asta.

Acum este deja vineri seara, iar Liam da o petrecere la el. La care nu prea mai vreau sa merg..

Da, m-am simtit bine saptamana trecuta, dar asta nu inseamna ca va deveni o obisnuinta ca pentru Louis.

-Hai, te rog! Vino si tu! Se vaita Louis, in timp ce eu incerc sa scriu.

Acum suntem in camera la mine, eu la birou incercand sa imi scriu temele, in timp ce Louis se plimba prin camera de colo-colo.

-Nu, Louis, nu mai vin. Am teme de facut, spun in timp ce rasfoiam cateva foi.

-Te rog, Harryyy. A fost superb data trecuta. De ce nu vii si acum? Te roog!

-Pentru ca parerea mea a ramas aceeasi. Nu sunt genul care sa mearga saptamana de sptamana la o petrecere, spun simplu, ridicand privirea spre el.

-Fac orice! Doar vino te rog cu mine.

Hmm, am stat putin pe ganduri. Eu imi terminasem temele, ceea ce faceam era suplimentar. Asa ca de ce sa nu merg cu Louis ....

-Ok. Vin daca la urmatorul test o sa iei 10 la chimie, spun, abtinandu-mi rasul.

-Da, si o sa numar si firele de iarba din parc. Ai luat-o razna?! Ce e in capul tau? Doamne Maica, pai o sa am 10 la chimie cand o lua aia pensia.

-Nu iei, nu vin, spun incercand sa par serios. Ca sa imi abtin râsul, imi muscam cu putere buza de jos.

Louis pufaie nervos dupa care da din maini exasperat.

-Bine, bine! Dar ma ajuti! Striga el, in timp ce isi incruciseaza mainile la piept.

-Cu siguranta, ii fac cu ochiul si isi da ochii peste cap. Se intoarce si incepe sa se indrepte spre usa.

-Ce figuri , auzi tu la el, bombane ca pentru sine, dar eu l-am auzit foarte clar.

Chicotesc inainte sa ma ridic sa ma pregatesc.

Cum sa ratez eu timp petrecut cu Louis?

-------------------------------------
SUNTETI UIMITORI! #32 IN PROZA SCURTA? 400 DE VOTURI?
NICI NU STITI CAT DE RECUNOSCATOARE VA SUNT.
Va multumesc enorm❤

Si imi pare asa de rau, dar nu pot sa dedic pentru nimeni acest capitol. Pur si simplu nu ma lasa.
Asa ca promit ca o sa dedic urmatorul capitol cui i-am promis. :)
Oricum, urmatoarele capitole vor deveni interesante. Doar atat va spun. :)❤
Si imi pare nespus de rau pentru dedicatii. O sa ma revansez.

Can We Be Togheter? ~ Larry Stylinson ~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum