Un prieten adevărat

Capitolul 16

În capitolele anterioare
În timpul colindatului împreună cu Joanne şi Lorena, Alex vede o siluetă asemănătoare cu cea a lui Nelu Coastă. De când Alex a intrat în acel bloc blestemat, Coastă a devenit cel mai rău coşmar a lui Alex.
__________________

Revelionul anului 2013 a fost unul de minune. Toţi aşteptam cu nerăbdare ca numărătoarea inversă să se termine şi să ciocnim toţi din paharele cu şampanie urându-ne "La mulţi ani!". Am strigat cu bunica din geam după vecinii care sărbătoreau şi ei trecerea la noul an. Căţeluşii se plimbau prin jur, jucându-se. Artificiile erau extrem de grozave, cu culori diferite, explodând şi transformându-se în nişte palmieri.

Mi-am amintit de Max. Oare el cum şi-a petrecut Revelionul? Cu doamna Valentin, aruncându-i nişte oase din geam? Cu prietenii lui maidanezi? Hoinărind prin cartier omorând pisici? Numeroase de variante au apărut în mintea mea cea petrecăreaţă şi extenuată. Vocea mea interioară a stat adormită tot Revelionul, ceea ce m-a bucurat că nu şi-a mai băgat nasul acela mare în oala altora. Deci, Revelionul a fost cam incomplet fără Max.

Se apropia Ziua Îndrăgostiţilor şi nu aveam o parteneră care să mă acompanieze la întâlnire. Joanne m-a refuzat, pentru că mama ei nu a lăsat-o să iasă din casă, fiind pedepsită că nu i-a ascultat rugăminţilie şi poruncile, Lorena s-a refugiat, de asemenea, pentru că ea nu ieşea la întâlniri, doar când venea vorbă să abandoneze un copilaş, dăruindu-i un căţeluş în mijlocul aglomeraţiei, colegele mele ieşeau singure la pizza sau la sucuri, Ela pleca cu surorile ei la Deda, aşa că am rămas complet singur. Singuraticule! mi-a şoptit Vocea interioară, stând cu măinile-n sân.

După câteva conversaţii scurte cu Lorena, mi-a venit o idee de petrecut Sfântul Valentin. Ce-ar fi fost dacă aş fi ieşit şi eu puţin pe la ţară? O vizită la Georgiana nu ar fi stricat nimic.

Pentru că tata pleca în acea zi în Ungaria, am profitat de timpul care mi-a mai rămas pentru a-l conduce la autocar.

-Drum bun, tati! l-am îmbrăţişat cu putere, apoi l-am pupat pe obraz.

Mama a procedat la fel, dar cu un sărut pasional, după care şi-a băgat bagajul în portbagajul autocarului şi s-a suit în el, aşezându-se la geam. Când motorul autocarului a pornit, tata a început să ne facă cu mâna pănă ce autocarul s-a îndepărtat de noi.

Am ajuns acasă şi m-am aşezat pe fotoliul din sufragerie.

-Mami! am strigat-o cu o voce piţigăiată.

Paşii târâiţi ai mamei se auzeau venind din bucătărie, ţinând în mână un pahar cu suc natural de potocale fără gheaţă, fiindcă gheaţa îi provoca o durere de gât.

-Spune, dragul meu!

S-a aşezat şi ea lângă mine, spijinindu-şi mână pe o pernă de culoare albastră.

-Mă laşi să dorm la Georgiana în Sânmihai? Am vorbit deja cu ea şi a spus că are nevoie doar de permisiunea ta.

Mama avea o privire fixă, ascultându-mă atent. Am continuat:

-Mă laşi, te rog? am rugat-o sincer, ochii mei strălucind.

Mama a stat câteva momente în linişte, sigur gândindu-se dacă să mă lase sau nu.

-Şi cât vrei să stai?

-Până mâine după-masa.

-Şi te duci cu microbuzul?

-Da! Şase lei costă!

-Ştiu, ştiu! a exclamat cu degetul pe buze. No, bine! Acum te duci?

-Da! am răspuns bucuros.