Un prieten adevărat

Capitolul 33

Ultimele 5 capitole!

În capitolele anterioare
Alex, Joanne, Elena şi Lorena au luat decizia de a-l lua pe căţeluş la şcoală, deoarece eu nu aveau o inimă de gheaţă pentru a-l abandona.
La şcoală, diriginta a fost cam irascibilă în legătură cu căţelul, dar a trebuit să accepte.
După şcoală, Alex este abandonat cu căţelul de către Lorena, din nou, ca data trecută cu Cora, care, dacă nu era salvată la timp, ajungea prânzul lui Max.
La un  moment dat, acesta i-a găsit un stăpân şi toţi au fost fericiţi, deocamdată.
____________________

-Şi cu câinele ce s-a întâmplat? m-a întrebat Joanne.

-Păi, Lorena, ca de obicei, m-a abandonat cu câinele în braţe. Exact aşa cum a făcut cu Cora! Nesimţita dracului!

Cinci secunde de linişte.

-Joanne, mai eşti pe fir?

-Da, da, doar mi-a căzut telefonul din mână. Doamne! Ce proastă, deci aşa mă enervează uneori.

-Şi pe mine, dar e colega noastră încă doi ani, trebuie să ne conformăm.

-Trebuie să o punem la punct pe târfuliţă! Şi te miri că toţi câinii ei sunt otrăviţi. Pfuai, s-o mănânce viermii.

-Sunt total de acord cu tine...

Silueta unei fete familiare mi-a atras atenţia de la convorbirea teelefonică cu Joanne.

-Ce dracu'! Ela... ce naiba caută liberă pe stradă când ea trebuia să fie la şcoala de corecţie? Stai că îţi închid un pic!

Am terminat apelul şi, cu ochii încruntaţi, am strigat-o:

-Ela!

Aceasta s-a întors, cu un zâmbet larg pe buze, apropiindu-se de geamul meu.

-Alex, măi!

-Ela, tu! De ce nu eşti la şcoala de corecţie? Ai evadat? Nu mai rezişti fără pisica ta?

-Nu, mă! Doamne! a râs ea. Mi-a dat o zi liberă şi ştii cum să consum această zi liberă.

Un gând întunecat mi-a bântuit creierul.

-Nu! Deci, nu! Nu nu nu! În niciun caz.

-Dar nu merg singură, Alex! Mă însoţeşti!

-Nu vreau să-i văd moaca aia nesuferită.

-Îmbracă-te şi în unsprezece minute vin să te iau.

-Nici nu ştiu unde este închis!

-La Alba Iulia.

-Şi cu ce doreşti să mergem?

-Cu trenul. Luăm de la Târgu Mureş şi am rezolvat toată treaba.

-Şi îţi dai seama că doar mâine sau la noapte vom ajunge şi tu trebuie să te întorci la puşcăria juniorilor.

-Şi ce? Hai! Îmbracă-te!

-Stimaţi călători, a spus o voce feminină, trenul InterRegio numărul 1898 va pleca de la linia trei, în direcţia Alba Iulia. Trenul circulă fără oprire până la Râzboieni. Vă rog, poftiţi în vagoane!

-Bun! Ai auzit ce-a spus doamna! Sus!

-Dar nu-mi place vagonul ăsta!

-Este Alstom! Urcă odată!

Am urcat şi primul lucru pe care trebuia să-l fac era să găsesc locurile de pe bilet. Fiind în vagonul trei, locurile noastre s-au găsit într-un compartiment.