16.Decizia

865 51 4
                                    

I-am sarit direct in brate.Il srangeam tare ca si cum nu il mai vazusem de ceva vreme.Au trecut doar doua ore , pentru mine a fost o eternitate. Dupa ce m-am desprins de el , ne uitam unul la celalalt. Ochii lui verzi , stralucitori pareau tristi.Aveam impresia ca ce urma sa-mi spuna , nu suna prea bine.

 - Harry,esti bine? Il intreb

 - Nu… . spune in timp ce isi indreapta privirea in jos, incercand sa-si ascunda tristetea.

  - Poti avea incredere in mine,stii asta?spun in timp ce ii ridic privirea cu mana stanga spre mine.

 - Vanessa,toata increderea mea ti-am daruit-o tie din prima zi in care te-am intalnit.

Ma inrosisem la fata o data ce a spus toate astea.

-         Uite, astazi am aflat ca eu si baietii v-om pleca doua saptami in turneu in Europa . Avem cateva concerte acolo.

-         Pai , ce e rau ? E foarte bine. Spun in timp ce incercam sa schitez un zambet pe fata. Chiar imi era greu! As muri doua saptamani fara el.

-         Imi pare foarte rau ,Vanessa!

-         Nu,e in ordine.

Ne-am urcat in masina si am pornit spre casa.In masina se auzeau acelasi piese de la radio ce deveneau deja plictisitoare.

-         Stai! Spun in timp ce tresar deodata de pe scaun.

Harry puse o frana brusca in mijlocul drumului.Ne speriasem, pe amandoi.

-         Esti bine? Spuse in timp ce imi luase mana in palma lui.

-         Foarte bine!Am o idee!

Era atent la ce urma sa spun.

-Dimineata urmatoare-

   -Ar fi perfect!Sa veniti si voi doua cu noi in acest turneu.Suna foarte bine. Spuse Zayn in timp ce o imbratisa pe Tamara.

Era deabea 5 dimineata.Nimeni nu a putut dormi , asa ca ne-am strans cu totii in sufragerie sorbind din cestile de cafea , maro inchis.

 -Stiti…as mai vrea sa luam pe cineva cu noi.

 -Cine?intreaba cu totii deodata.

 - Pe Sabrina. Sunteti de accord?

 -Atata timp cat aduce morcovi cu ea, e in regula. Spuse Louis in timp ce statea ascuns sub o patura si era atent la televizor.

Baietii au ramas sa se uite la televizor iar eu si Tamara ne-am retras in camera mea. Ne-am asezat pe marginea patului in pozitia de yoga si am inceput sa vorbim.

-         Bine,in aceste doua saptamani avem scoala , ce facem?

-         Nu m-am gandit la asta. Sabrina nu ar pleca de la scoala, chiar si cu toate rugamintile din lume.

-         As vrea sa mergem… spuse Tamara , subtiindu-si vocea ca a unui copil mic.

Deodata se auzi telefonul Tamarei sunand.Il scoase din buzunarul pantalonilor ei albastri si il afisa in fata ei.

-Doamne! Spuse nervoasa in timp ce il privea atenta

-Ce s-a intamplat?

-E … mama. Nu ii raspund! Spuse dupa care si-l arunca in celalalt capat al patului.

Aveam privirile indreptate spre telefon vazand ca suna incontinuare.

-Tamara, raspunde-i!

- Nu , niciodata!

Tocmai el (Harry Styles fan fiction)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum