Salutari!
Inainte de a incepe sa cititi un nou capitol din "Tocmai el", vreau sa-i multumesc prietenei mele dragi @electrosphere , care a facut coperta special pentru aceasta carte. Multumesc, scumpa mea. Iti multumesc pentru tot ce faci special pentru mine. Lectura placuta!
O luna mai tarziu
Perspectiva Vanessei
Corpul imi tresare brusc atunci cand simt un val rece de aer ce imi invaluie pielea. Ma intorc cu spatele la geam si ma lovesc de pieptul tare si cald al lui Harry.
Incerc sa ma ridic in liniste de pe pat insa o mana mare si grea cade in jurul abdomenului meu si ma doboara inapoi pe perna.
Oftez usor si tusesc cand simt o mica intepatura in stomac.
-Harry, soptesc deabea auziindu-mi vocea.
Gemu din nou si isi lasa capul sa cada in scobitura gatului meu dupa care trase plapuma alba peste noi lenes.
-Azi are loc absolvirea liceului si peste doua ore trebuie sa ma aflu acolo, ii spun.
Un mic zambet iesii la iveala pe fata lui Harry dupa care dadu aprobator din cap, semn sa continui.
-Crezi ca vei putea fi si tu acolo? ma indepartez de el dupa ce imi dau plapuma la o parte de pe mine si ma ridic incet.
Simt o atingere fina pe spatele meu ce ma oprii si ma intorc cu fata catre Harry. Statea cu capul sprijinit intr-o parte si ma privea atent.
-Nu voi putea fii acolo dar stiu prea bine ca te vei descurca fara mine, isi dezvelii dintii albi intr-un zambet stramb si placut.
-Harry, ii spun. Chiar as vrea sa te aflii acolo intr-o zi atat de importanta pentru mine si, ma intrerupse plasand degetul aratator pe buzele mele.
-Ai putea sa ma intelegi si fara sa te incapatanezi atat de repede. Stii prea bine unde a dus ultima noastra discutie si nu vreau sa se intample din nou, raspunse simtind tensiunea crescand in vocea lui.
-Prea bine, atunci. Nu trebuie sa te afli acolo. Oricum nu am pe nimeni, scuip si reusesc sa ma desprind din bratele lui.
Ii arunc o ultima privire si ma indrept direct spre dulapul cu haine din fata mea fara a-i mai spune nimic.
-Vanesssa, doar intelege-ma, ce e atat de greu? ma intreba simplu, simtindu-i respiratia in ceafa mea.
-Nu stiu ce e atat de greu, Harry. Au fost prea multe incat sa imi mai dau seama. Doar pleaca, te rog, trebuie sa ma pregatesc, ii raspund cu toata puterea din mine, reusiind sa-mi stapanesc lacrimile.
Puteam simtii cum isi dadu ochii peste cap la adresa comportamentului meu imatur atunci cand ofta, apoi parasii camera in pasi apasati fara a mai spune nimic, ramanand de una singura pentru urmatoarele ore.
* * *
Dupa doua ore in care am stat in camera mea pentru a ma putea pregatii pentru evenimentul ce va avea loc curand, un ciocanit se auzii venind dinspre usa.
-Vanessa, esti gata? vocea Tamarei se auzii atunci cand usa se deschise.
Respir usurata si sa-i fac semn sa intre.
-Ce frumoasa esti, Tamara, observ prin reflexia oglinzii in timp ce incercam sa-mi prind colierul rosu din safir la spatele gatului.
-Nici tu nu esti mai prejos, domnisoara, raspunse imitand o voce pitigaiata.
CITEȘTI
Tocmai el (Harry Styles fan fiction)
Fanfiction“Ce pot face? Cum de mi s-au întâmplat mie toate acestea? De ce? De ce mie? De ce ei? De ce nu lui? Din nou, aceleași întepături în inimă, aceleași vise spulberate care nu se pot îndeplini, încă o pernă umplută de lacrimi, încă o durere. Singurătate...
