Perspectiva lui Liam
Toata gura mi se uscase si deja simteam cum mainile incepeau sa-mi tremure. Hai, Liam! Fi barbat!
Ma incurajez si-mi ridic privirea in sus, privind pentru a nu stiu cata oara blocul in care locuieste Patricia.
Fac un pas in fata, facandu-mi curaj sa intru in scara blocului, usa fiind deja deschisa. Ma indrept tot inainte, pe coridorul lung si pustiu, in care doar eu ma aflam si puteam auzii doar buchetul de flori ce tremura in mana mea dreapta. Trag putin gulerul camasii, ce era lipit de gatul meu, simtind ca ma sufoc.
La capatul holului se afla un lift. Usile din metal se deschid de o parte si de alta si imi fac loc sa intru in cabina. Apas repede pe unul dintre butoane iar usile se inchid brusc. Ma sprijin cu mainile de bara de metal ce inconjura intreaga incapere iar un oftat imi parasii gura, simtind cum pleoapele mi se inchid usor. In mintea mea se derulau toate intamplarile ce au avut loc intre mine si Patricia. Noptile in care stateam ore in sir de povesti, amintindu-ne de fiecare clipa a vietii noastre, convorbirile lungi la telefon ce se incheiau cu un "Te iubesc, ai grija de tine!" , plimbarile prin parc, stand pe banca in parc, inghetand de frig si savurand gustul aromat al ceaiului. . . Toate acestea m-au dus in spre a simti ceva pentru Patricia. Un sentiment de emotie, fluturasi in stomac ce si acum nu se desprind de mine, vocea mea balbaita atunci cand ii intalnesc privirea ei maronie si fata ei creola ce-i evidentiaza buzele trandafirii.
Tresar de pe locul meu o data ce un clinchet se auzii iar usile se desprind din nou in fata mea. Pasesc in pasi timizi inspre usa acesteia, incepand sa calculez chiar si secundele pana ce o voi vedea. Zambesc o data ce ma vad afisat fata in fata cu usa maronie din stejar pe care scria mic si ingrosat : "Patricia. " Reusesc sa bat in usa incet, de cateva ori pana ce aud cheia invartindu-se in broasca usii din metal.
Ochii mi se maresc o data ce intalnesc ochii ei frumosi ca doua margele si buzele ei ce se arcuiesc intr-un zambet.
-Oh, Liam, nu ma asteptam sa vi atat de repede. Intra!
O urmez, inchizand usa in spatele meu si ne indreptam in sufrageria mare si luminoasa. Ii ofer buchetul de trandafiri rosii si observ cum doua pete rosii aparusera in obrajii ei. O sarut pe obraz in timp ce ea imi oferii o imbratisare stransa apoi puse buchetul de flori intr-o vaza cu apa.
Ma asez pe fotoliu, lasandu-mi mainile sa se uneasca intr-un pumn pe care-mi sprijin capul, putin emotionat si doriindu-mi foarte mult sa scap de acesti fiori.
-Si, cu ce ocazie ai venit atat de repede?- ma intreba, ranjetul ramanand pe fata ei.
-Ma gandeam ca...poate ai-
-Liam, spune ce e. Intotdeauna am vorbit si am fost deschisi mereu. De ce nu si azi?-ma intrerupse in timp ce se aseza cu atentie pe masuta din sticla din fata mea, cuprinzandu-mi mainile in palmile ei mici si subtiri.
Imi lipesc fruntea de a ei si imi inchid ochii, simtind cum emotiile dispareau usor.
-Vrei sa vi la o intalnire cu mine? -soptesc, ca si cum cineva sa nu ne auda.
Zambetul ei se marii din nou si isi lasa capul sa cada pe umarul meu stang.
-Bineinteles ca voi veni, domnule Payne!
-Vineri, la 7 voi fi aici.-ii spun, apoi o sarut usor pe buze.
Ma asteptam sa ma respinga, insa o data ce simt ca buzele ei s-au lipit de ale mele, inima incepea sa-mi bata de doua ori mai repede iar palmile mi se umezisera instantaneu. Insa toate acestea mi-au provocat o stare de confort, ceea ce ma facu sa o sarut din nou dupa ce-mi zambii rusinata.
CITEȘTI
Tocmai el (Harry Styles fan fiction)
Fanfic“Ce pot face? Cum de mi s-au întâmplat mie toate acestea? De ce? De ce mie? De ce ei? De ce nu lui? Din nou, aceleași întepături în inimă, aceleași vise spulberate care nu se pot îndeplini, încă o pernă umplută de lacrimi, încă o durere. Singurătate...
