Tocmai el (Harry Styles fan fiction)

55.Simboluri

Perspectiva Vanessei

Eram in drum spre New Haven, orasul unde voi studia curand dreptul si tot ce puteam face era sa ascult cantecul de leagan monoton al soselei.

Linistea din masina se instalase intre mine si Harry ceea ce ducea la adormirea mea in masina si atentia lui Harry la drum.

   Fara a-mi da seama cat de repede a trecut timpul, in cateva minute am fost trezita de un sarut dulce si cald pe obraz, ce ma facu sa gem de placere si sa-mi deschid ochii.

   Ma aflam pe o canapea, acoperita de o patura alba si pufoasa ce ma facea sa ma razgandesc sa ma despart de ea curand. Imi ridic usor capul de pe spatarul canapelei si privesc in jurul meu.

      Eram intr-un apartament frumos decorat in culori vii, Harry aflandu-se tocmai in fata mea, pe marginea canapelei, langa aflandu-se o masuta de cafea pe care era asezat un buchet de lalele rosii alaturi de un biletel. Il deschid si incep sa-l citesc cu voce tare:

  - O floare pentru o alta floare.

    Zambesc spre Harry ce statea cu mainile incrucisate, acesta zambiindu-mi inapoi la randul sau.

    Decid sa ma ridic de pe canapea, lasandu-mi patura pe umerii mei, fiind brusc trasa de brate de catre Harry, fara a mai putea spune nimic si oprindu-ne deabea in fata unei usi albe din lemn, ce se afla in dreapta canapelei.

     Imi desprind mana de cea a lui Harry si imi indrept privirea rapid spre el.

    -Harry, unde ne aflam? intreb curioasa, avand o oarecare teama in vocea mea.

   -In viitorul tau apartament, domnisoara Smith, spuse si se apleca in fata mea facand o plecaciune.

   Chiotesc in urma gestului sau iar respiratia mi se blocheaza brusc si privesc din nou in jurul meu, analizand mai bine fiecare obiect. Totul arata atat de bine si asezat perfect la locul sau. Arata de vis. Minunatia asta de locuinta era tot ceea ce mi-am dorit.

   Ajung cu privirea inapoi spre el, zambiindu-mi la fel de placut.

    -Wow, Harry, totul e atat de frumos. E prea mult si, ma intrerupse.

    Isi dadu ochii peste cap dupa care isi infasura mainile sale reci in jurul fetei mele.

    -Totul e atat de perfect pentru tine, iubito. E o nimica toata, caci meritai mai mult decat atat.  Te iubesc si te rog sa nu refuzi nimic din ceea ce vezi aici, spuse si ma saruta usor pe frunte.

       Oftez, stiind deja cat de greu imi va fi sa il fac sa se razgandeasca astfel reusiind sa nu spun nimic ce avea sa duca sigur la o cearta.

    -Multumesc, Harry, soptesc in timp ce ma desprind de el pentru a intra pe usa din fata noastra.

   Incaperea era inconjurata de un alb pal, podeaua fiind acoperita de un parchet lucios maro.

    In stanga mea se ivii un mic birou crem, pe care era asezat un laptop. Pe peretele din fata sa se aflau lipite doua dulapioare pline cu carti. In dreapta se afla un pat plin cu perne de diferite culori, in ambele parti aflandu-se doua noptiere de culoare albastra. In coltul din dreapta camerei nu se afla nimic, semn ca acel loc avea sa fie completat curand.

   Si din fata mea lumina venea de pe un geam ce era lipit pe intregul perete, pe exterior aflandu-se un balcon, observand doua scaune din plastic si o masuta de cafea intre ele.

  Obrajii mi se imbujoreaza atunci cand sesisez ca toate aceste lucruri chiar exista si voi avea parte de ele curand, alaturi de persoana minunata pe care o iubesc. Nu puteam crede ca toate acestea erau pentru mine din partea lui Harry. Totul era atat de frumos.