Perspectiva lui Louis
Deja ii puteam intalni privirea cristalina a Sabrinei.Ma astepta in fata hotelului dandu-i un strop de culoare cu frumusetea ei.
Eram gata sa parchez masina in fata hotelului dar un sunet asurzitor se auzea din partea stanga a soselei, ce mi-a atras atentia.
Imi indrept privirea si vad cum masina se indrepta puternic spre mine.Eram gata sa sar din masina dar…
Inr-o fractiune de secunda puteam simti doar cum masina s-a rasturnat odata la contatactul cu cealalta.
Voiam sa imi mentin ochii deschisi, dar durerea se anapustea peste mine si nu-i puteam face fata.
Ii mai vazusem pentru ultima data chipul Sabrinei, acum ingrijorator ce se indrepta in pasi repezi spre mine. O auzeam in surdina, nu aveam puterea de ai raspunde.
La un moment dat nu mai puteam auzi nimic , nu mai vedeam nimic. Durerea coplesitoare ma facea sa cedez.Ma ustura, ma facea sa pierd mai mult sange.
Un ultim simt, a fost cand Sabrina mi-a prins mana in palma ei.Voiam sa o tin strans,dar stiam ca nu eram in stare.
Durerea disparea incet, incet odata ce privirea mea se intuneca ...
Simt cum sangele imi actiona , din nou, in vene odata ce mi-a fost pusa perfuzia.
Nu imi puteam simti partea stanga a abdomenului.Simteam doar durerea de cap insuportabila, ce se accentua odata ce incercam sa imi deschid ochii.
Auzeam voci, dar nu puteam vorbi.Simteam, dar nu puteam reactiona.
Nu stiam nimic de ceilalti.Nu stiam daca erau aici.Aud doar cand o usa ce se deschide, scartaind odata ce a fost inchisa brusc.Voiam sa aflu cine ar putea fi.
- Louis… . murmura Harry
- Harry, linisteste-te. Va fi bine. Spuse Liam, odata ce puteam simti ca o lacrima cazu pe umarul meu. Puteam credea ca era a lui Harry. Nu voiam sa planga.Voiam sa creada in mine, ca voi fi in stare de ai vedea in curand.
Harry, sunt bine. Asculta-ma,Harry. Nu mai plange.Totul e in ordine. Harry! Strigam inauntrul meu, sperand ca unul din ei sa ma fi auzit.
- Este mai bine? Aud vocea Sabrinei, odata ce intra pe usa.
Incercam sa ma fortez, sa schitez un zambet odata ce ii aud vocea.Eram speriat ca ea sa nu fi patit ceva.Acum conta faptul ca ea era bine.
Simt cum o mana fina, isi facu loc printre degetele mele.Stiam ca e mana Sabrinei.
Icocenta si fragilitatea ei, nu le pot confunda. Asta ma fac sa o iubesc mai mult.
Atunci cand se inroseste doar pentru simplu fapt ca ii spun ca o iubesc, cand o strang in brate iar ea isi cuibareste capul in scobitura gatului meu,cand ma joc cu firele ei de par si le fac bucle iar ea imi prinde mana in palma ei, cand doar vrea sa ne privim unul pe celalalt, dar imediat ii vine sa rada, cand o sarut dar ea isi retrage timid buzele , cand imi vorbeste, ca si cum ar fi un copil.Cred ca de asta o iubesc.
Perspectiva Vanessei
“-Ne vom mai vedea si data viitoare.Nu se stie unde,dar va fi o locatie, te asigur.
Un zambet, si s-a intors spre liftul din care a iesit.”
Asta mi se repeta in gand pentru a miia oara.Sunt vinovata, sunt cea mai vinovata. Imi venea sa plec chiar acum de aici si sa ii spun sa imi faca mie ceva, si nu lor.
CITEȘTI
Tocmai el (Harry Styles fan fiction)
Fanfic“Ce pot face? Cum de mi s-au întâmplat mie toate acestea? De ce? De ce mie? De ce ei? De ce nu lui? Din nou, aceleași întepături în inimă, aceleași vise spulberate care nu se pot îndeplini, încă o pernă umplută de lacrimi, încă o durere. Singurătate...
