06:00 dimineata. Asta imi spunea ceasul de pe noptiera de la marginea patului. Harry a adormit langa mine la un moment dat , dar eu nu am putut dormi deloc din cauza cosmarurilor. Nu stiu ce e cu mine. Chiar simt lipsa tatei. As vrea sa nu fi fost asa.
Peste 3 ore trebuie sa plecam spre aeroport. Tot atunci Tamara pleaca sa cunoasca pe noul membru al familiei. Imi pare rau ca nu va putea veni,dar stiu ca mai tarziu nu va regreta ca a ramas.
- Hei , neata! Spuse Harry somnoros, ascunzandu-se sub plapuma de razele soarelui ce ii bateau in ochi.
- Hei! Ii spun in timp ce il sarut
- Nu-i asa ca mai dormim ? spuse in timp ce ma cuprinse strans in bratele sale.
- Nu. Nu mai avem mult timp .
- Bine, daca zici tu ! spuse dupa care imi dadu drumu’ de la pieptul lui si se ridica din pat.
- Bine, poate mai avem putin timp. spun dupa care il prind de incheietura mainii si cade peste mine.
Perspectiva Tamarei
Bagajul este gata, pantofii ma asteapta la intrare.Am mai uitat ceva? A , da .Castile de la telefon.Ce m-as face fara ele ?
Mai trag un ochi sa vad daca nu am uitat ceva si imi iau la revedere de la camera mea pentru o saptamana.
Trag geamantanul dupa mine , imi pun pe brat jeaca maronie si ma indrept spre iesire . Era liniste . Se pare ca ceilalti mai dorm. Voiam sa imi iau ramas- bun de la ei . Mai ales de la Zayn. Am petrecut niste clipe minunate cu el ieri . Parca eram doi copii cand ne plimbam prin parcul de distractii in mana cu vata de zahar si ne tineam de mana, cand ne-am dat cu barcuta pe lacul din parc . La sfarsit am mancat o pizza la un local cunoscut pentru Zayn dupa care am primit un buchet de trandafiri rosii de la el. Au ramas in vaza albastra de pe marginea biroului meu gri.
Imi va fi dor de rebelul meu,de parfumul lui,de ochii lui caprui.
- Vrei sa te ajutam?ma intreba Zayn aparand din spate cu ceilalti , inca somnorosi , in pijamale.
Odata ce ii aud vocea scap jeaca din mana, speriata.
- Esti bine? Ma intreba in timp ce zambi la reactia mea si se apleca sa imi dea jeaca de pe gresia alba, imaculata
- Da, m-ai speriat . ii spun dupa care il imbratisez.
- Deja pleci? Ma intreba Vanessa , ce era in bratele lui Harry.
- Da. Spun , schitand un zambet fals pe fata.
- Ne va fi dor de tine . spuse Liam , rezemat de peretele ce ducea spre sufragerie.
- Si de cina care doar tu o faceai atat de gustoasa. adauga Niall ducandu-se cu gandul la ce spuse.
- Si mie. Veniti aici! Spun in timp ce ma indrept spre ei sa ii imbratisez.
Cu totii ne imbratisam strans in grup.Nu voiam sa plec.Voiam sa fiu nevoita,obligata sa raman.Acuma pot sti cat de greu mi-ar fi fara ei daca nu ar mai fi.
Dupa toata asta , am iesit afara. Vantul batea puternic pentru anotimpul acesta. Se vedea ca nu va fi o vreme prea grozava astazi.Pasarile ce se ascundeau pe ramurile copacilor dezveliti de frunzele ce acum zburau spre tarm, valurile ce se loveau odata ce ajungeau la stanci , nu imi transmiteau o stare de bine.
CITEȘTI
Tocmai el (Harry Styles fan fiction)
Fanfic“Ce pot face? Cum de mi s-au întâmplat mie toate acestea? De ce? De ce mie? De ce ei? De ce nu lui? Din nou, aceleași întepături în inimă, aceleași vise spulberate care nu se pot îndeplini, încă o pernă umplută de lacrimi, încă o durere. Singurătate...
