Perspectiva Tamarei
-Mai sunt doua saptamani si eu nu am habar ce sa va cumpar, spunea trist Louis priviind cum fiecare fulg de zapada se lipea de geamurile masinii, acoperiind lumina ce batea de afara.
- Eu deja am facut-o! Scutur de cateva ori cadourile din bratele mele, cugetul lui Louis auziindu-se in spatele meu.
Toata noapte am bantuit magazinele pentru a-si cumpara Niall de mancare ce se pare ca nu ii mai ajungea fiindca o manca in masina si trebuia sa ne intoarcem si eu ii tineam partea pentru a gasii cate un cadou fiecaruia. Cel mai mult adoram cadoul pentru Zayn, ce stiam ca o sa-i placa.
Cele 10 ore ce au trecut prin magazine, dormiind doar 2 ore in masina au fost ingrozitoare dar nu regretam ca am cumparat cadourile perfecte ce nu puteam sa mint ca mi le doream pentru mine.
-Aproape am ajuns! Spuse Liam invingator in timp ce parka masina vizavi de intrarea unui restaurant.
-Niall, puteai manca si acasa, adauga Zayn ridicandu-se amortit de pe umarul meu.
-Nu, nu , nu! Sa mergem! Raspunse entuziasmat Niall.
-Buna dimineata! Ma saruta Zayn pe obraz
- Hei! ii raspund, zambiindu-i.
Odata ce simt frigul batand spre mine imi trag mai tare fularul pufos pe fata, sperand ca ma voi incalzii mai repede.
Am intrat repede cu totii pe usa restaurantului, vazand toate mesele aproape goale, inauntru fiind doar un chelner ce ne intampina plictisit la intrare.
De la intrare, geamurile mari neacoperite de draperii dau impresia unui restaurant destul de spatioas. Observi un spatiu restrans, cu canapele dispuse in semicerc in jurul meselor , lipite una de alta, ceea ce face facila aflarea subiectelor de conversatie a celorlalti clienti.
Peretii, in stil victorian, emana caldura si intimitate.
Atmosfera era intretinuta de muzica house, destul de nepotrivit unui restaurant. Locul se imbiba mai tare in mine de fum si cafea odata ce inaintam mai repede.
Deasupra barului trona un ceas ce indica ora 9 dimineata.
Ne asezam la masa, unul in fata celuilalt, amuzandu-ma la reactia baietilor adresata lui Niall, ce ochii ii straluceau de nerabdare in asteptarea comenzii.Comanda a mers repede pana ce am ajuns la Niall care se razgandea la fiecare tip de mancare comandat, innebunind chelnerul cu alegerea lui.
Un tusit apasat invada incaperea, facandu-ma sa imi iau ochii de pe joaca cu sireturile hanoracului, in fata mea iviindu-se a fi o tanara bruneta, ochii ei crapui eviidentiindu-se printre paltonul negru si caciula asortata ce o avea pe cap. In mana cu un pix si cateva fise ascunse sub o coperta, tocurile ei se auzii indreptandu-se spre noi. Priviind-o cu totii confuzi, puteam vedea frica si emotiile pe care le avea, punandu-se pe invartirea printre degetele a pixului.
- Patricia Howard ma numesc, de la ziarul New York Times, vocea ei ragusita tremura
- Incantat, dar deja ne-a fost luata comanda. Poate altadata, ii raspunse Niall in timp ce privea nerabdator spre bucatarie de unde venea si mirosul placut de mancare.
- Niall! -il inghiontii Liam in umar- Scuza-l pe prietenul meu. Ia un loc, te rog, zambii Liam calduros, facandu-i semn Patriciei sa ia un loc, evitand reactia plictisitoare a lui Niall de a-si da ochii peste cap.
Zambii rusinata spre noi si se aseza pe locul din dreapta mea, nu inainte de a-si mai pierde pixul printre degete.
Isi lasa mapa silentios pe masa si idi indreapta din nou privirea spre noi.
CITEȘTI
Tocmai el (Harry Styles fan fiction)
Fanfiction“Ce pot face? Cum de mi s-au întâmplat mie toate acestea? De ce? De ce mie? De ce ei? De ce nu lui? Din nou, aceleași întepături în inimă, aceleași vise spulberate care nu se pot îndeplini, încă o pernă umplută de lacrimi, încă o durere. Singurătate...
