Psychotic-Romanian

Capitolul 5

Strazile erau goale, pline cu zapada abundenta ce cadea cu viteza  din cer Mergeam cu mainile stranse pe haina, tremurand de frig  si numarand secundele pana cand o sa fiu in sfarsit acasa in patul meu cald. Fusese o zi lunga iar durerea mea de cap a revenit.  Eram pe cale sa incep sa alerg cand am auzit pe cineva strigandu-mi numele.

"Rose! Hey Rose,asteapta!"

Cine naiba mai era? M-am intors si am vazut in fata mea un James foarte atractiv. Era destul de inalt, probabil aproape de 1.80, parul un blond spalacit si ochii albastri ca marea. De asemenea avea o constitutie draguta, avea muschi ,dar nu era prea musculos, si avea probabil 24 de ani.

"Oh, buna James.Ce faci aici?" l-am intrebat.

"Merg pe aici ca sa prind trenul spre casa. Tu?"

"Casa mea e la cateva strazi distanta,si eu merg pe aici de obicei"

"Oh, bine. Am putea merge impreuna de acum incolo." A spus afisand un zambet cald. James era cam ciudat in jurul meu,dar  parea dragut.

"Da, mi-ar placea" am spus si am continuat drumul. Eram indeajuns de aproape incat umerii nostrii se atingeau din cand in cand. Din cauza privirilor sale de mai devreme, asteptam sa ma intrebe despre conversatia mea cu Harry ,dar din fericire nu a facut-o.

"Deci, abia ai inceput sa lucrezi la Wickendale si doamna Hellman  pare deja sa te placa." A spus James. "Nu credeam ca este capabila sa simpatizeze pe cineva"

"Hey, nu fii asa surprins. Se intampla sa fiu o persoana foarte placuta."

James a ras, iar asta unul din cele mai frumoase sunete pe care le-am auzit.

"Oricum ce te face sa crezi ca ma place?" l-am intrebat.

"Nu stiu." A spus formand abur din aerul cald iesit din gura sa." Poate nu te place, poate  te uraste un pic mai putin decat ne uraste pe noi ceilalti."

"Ar trebui sa o iau ca pe un compliment?" am intrebat

"Da, a fost un compliment" spuse el razand.

Conversatia a continuat cu rasete si chiocoteli,si m-a facut sa cred ca chiar imi place James. Era placut si amabil.

Aerul  rece si fulgii de zapada se asezau pe pielea mea, facandu-ma sa tremur sub cerul intunecat.

"Iti este frig" A intrebat.

"Nu, mi-e bine," Am mintit.

"Uite, ia geaca mea." zise el deja dezbracandu-se.

"Dar dupa o sa iti fie tie  frig!" am protestat.

"Mnah, pot suporta," deja imi punea haina calda pe umerii mei. M-am dat batuta pentru o secunda, lasandu-mi corpul sa se incalzeasca in haina lui, care miroasea frumos .Dar apoi si el  tremura ,si m-am simtit vinovata.

"Uite" Am spus si am intins haina ca sa incapa in jurul umerilor nostrii, aducandu-ne mai aproape. Era mai cald asa.Dupa ce am mers in liniste pentru un timp, nu o liniste ciudata ci o liniste calmanta, James a rupt tacerea.

"Ei bine, statia e chiar aici. Presupun ca de aici ni se despart drumurile " A zis zambind

"Ok, ne mai vedem.Oh, am uitat. Ia haina.."

"Nu, pastreaz-o. Adu-o maine la munca. O sa imi fie bine pe restul drumului spre casa."

M-am uitat la el o secunda, gandindindu-ma daca ar trebui sa  il contrazic sau nu  in privinta pastrarii gecii lui peste noapte. Dar am decis sa nu o fac.

"Ok,mersi."

"Nici o problema. Ne vedem maine."

"Ok, noapte buna James"