Psychotic-Romanian

Capitolul 4

Vremea rece din Londra ma facea sa tremur, intrand in cladire cu mainile in buzunar, strangand de material, in speranta ca imi va oferi mai multa caldura. Am urcat repede scarile mult prea frumoase pentru scopul cladirii, facand-o sa para mult mai eleganta decat era in interior. Strazile erau goale, vremea rea ii tinea pe oameni baricadati in case.

Cand am deschis usa institutului, m-a intampinat un val de caldura. Trupul mi-a fost incalzit instantaneu, fiind usurat de la viscolul de afara. Schimbarea temperaturii nu a facut nimic decat sa-mi sporeasca cheful de munca pentru astazi. Pentru ca atunci cand am dat coltul, l-am vazut pe nimeni altul decat Harry Styles la capatul coridorului, acompaniat de doi gardieni care il tineau de bratele sale musculoase.

De indata ce ochii lui verzi hipnotizanti s-au oprit asupra figurii mele, un ranjet obraznit i-a infrumusetat fata. In timp ce ne apropiam unul de celalalt, mi-a facut din ochi, de parca eram pe holurile unui liceu si era cel mai dragut baiat, nu un infractor nebun.

Obiceiul sau atragator juca pe buzele lui in timp ce-si trecea limba peste plinatatea lor. "Buna Rose" zise el. Sunetul vocii sale ragusite m-a surprins.

"Hey" am dat din cap mormaind si zambind, cu o usoara senzatie de disconfort. Harry chicoti profund la raspunsul meu, ceea ce m-a deranjat al naibii de tare. Jur, fiecare lucru pe care il facea, il facea doar ca sa ma enerveze. Am lucrat aici luni de zile, dar in jurul lui Harry nu m-am simtit niciodata mai nepotrivita. Si faptul ca ma ametea, ma facea sa fiu si mai agitata.

Am clatinat din cap, incercand sa scap de gandurile legate de acest baiat. Aveam o treaba de facut, iar el, cu siguranta, nu imi va distrage atentia. 

Am trecut in graba pe langa el, spre camera asistentelor, iar Lori ma saluta cu zambetul ei cald, ca de obicei. Statea  pe scaun in spatele biroului, completand niste documente. Cu toti pacientii care erau internati aici, eliberati, si poate chiar morti, inregistrarile pe care le facea ea parca nu se mai terminau. "Hey Lori" am salutat-o.

"Oh, Rose. Sunt atat de bucuroasa ca esti aici, poti, te rog, sa o chemi pe Lilly si apoi sa te duci sa mai aduci niste bandeje din camera cu rezerve si apoi sa-i verifici piciorul lui  Buck, si apoi sa te intorci repede ca sa ma ajuti cu Marise?"

"Toate in ordinea asta?" am intrebat, putin coplesita de comenzile ei deodata. Sa nu mai spun ca eram pe jumatate adormita si era de abia ora opt. 

"Da. Scuze scumpo, suntem foarte ocupate in dimineata asta."

"E bine, considera ca sunt deja facute"

"Multumesc foarte mult" zise Lori, parand usurata sa aiba ajutorul meu suplimentar.

Asa ca am pornit in lunga mea calatorie ce avea ca scop sa obtinerea materialelor si ingrijirea pacientilor. M-am dus in camera cu rezerve si am mers in spate, luand ce speram a fi bandajele bune. Am trecut peste o multime de biciuri si lanturi ca sa ajung la echipamentele medicale, ceea ce m-a facut sa ma cutremur. Era o nebunie, ceea ce faceau pacientilor astora.

Erau constant biciuiti pentru a se supune, uneori chiar inchisi in custi, precum niste animale. Faceau chiar si lobotomii, care era, de fapt, chestia aceea cand un doctor loveste cu ciocanul undeva in spatele ochiului tau, sperand sa atinga un anumit nerv care trebuia sa calmeze si relaxeze pacientii. In cea mai mare parte a timpului, eforturile lor de a aduce sanatatea mintala inapoi la pacienti erau zadarnice, deci acum erau efectuate doar pe cei mai rai dintre pacienti; mai mult ca o pedeapsa decat o operatie.