Psychotic-Romanian

Capitolul 38

Nu stiam exact ce reprezinta Jane pentru mine. Un prieten? Un aliat? Doar un alt pacient? Nu, cu siguranta nu a treia varianta. Pacientii nu reprezentau nimic pentru mine, iar era era cel putin ceva mai mult de atat. Era cineva. Era o straina, o femeie linistita cu multe probleme. Era interesanta si draguta. Si avea un fiu.

Dar faptul ca exista era tot ce stiam despre el. Poate baiatul era tanar, poate era batran. Poate ca tinea la mama lui, poate ca nu. Dar acum acel fiu nu mai avea o mama. Nu mai putea tanji pentru ziua in care ea va fi eliberata, nu o mai putea visita si nu mai putea contacta o femeie ce nu mai exista. Si pentru un anume motiv, ma simteam foarte vinovat pentru asta. 

"E vina mea." Cuvintele au iesit slab, dar Rose le-a auzit. Instinctiv, si-a asezat mana peste a mea pentru comfort. "Nu, nu este. Tu nu ai fac-"

"Ba da este." Am intrerupt-o. "Cand am mers sa-i spun Doamnei Hellman  sa-ti schimbe paznicul, m-a intrebat de ce vreau asta."  Expresia confuza si nerabdatoare a lui Rose m-a facut sa continui. "Asa ca i-am spus despre Jane." Ochii mei se uitau in poala mea, nedorind sa le intalnesc privirea.

"Ce?" A intrebat Mikayla.

"Mda, i-am spus ca Kevin nu ar trebui sa fie paznicul lui Rose penrtu ca a violat-o pe Jane. Si nu stiu de ce, dar asta a facut-o pe Doamna Hellman sa o trimita in operatie."

"Asta nu are sens." M-a contrazit Rose. "De ce ar face asta?"

"Cine stie."Am ridicat din umeri."E doamna Hellman. Poate a facut-o doar ca sa ne faca-n ciuda. Sau poate ca nu a vrut ca Jane sa vorbeasca, nu vroia o dovada ca paznicii ei violeaza pacientii. In cele din urma, daca nu spuneam nimic, Jane ar fi aici chiar acum."

"Nu aveai de unde sa stii ca Doamna Hellman o sa faca asta. Tu doar incercai sa ma protejezi, Harry. Ai facut ce trebuia." Cuvintele lui Rose au alinat teama ce o aveam pe umeri si am dat din cap pentru ea, desi nu eram convins de asta. "Plus ca," Rose a continuat. " Nu stim exact daca e moarta." Dar vocea ei nu era increzatoare.

"Stai, moarta?!" A intrebat Mikayla putin cam tare, si pentru un moment am uitat ca ea mai era acolo. Dar am ignorat-o.

"Lipseste de doua zile, unde altundeva ar putea fi?"Am intrebat.

"Poate ca inca e in camera aia." A spus Rose. "Poate ca e in viata."

Am luat o gura mare de aer."Nu, Rose, nu cred." Ea avea o anume speranta si incredere in ce e mai bun in oameni pe care o admiram, dar cateodata ramanea dezamagita. Nu stia mai bine, in timp ce eu eram perfect constient de rautatea ce se ascundea sub pilea umana. Nu au avut nicio probleme in a o indeparta pe Cynthia Porter si sunt sigur ca nu au o problema sa faca acelasi lucru cu Jane.

"Crezi ca au facut-o pentru ca stiu ca incercam sa evadam?" Rose a soptit. Ochii sai patruzantori erau speriati in timp ce-i cauta pe ai mei. As putea sa o protejez daca nu ar fi nenorocitele alea de bare ce ne tin despartiti noaptea.

Da, "Nu prea cred." a fost tot ce am putut spune pentru a o linisti, pentr-un moment.

"Probabil nu vor ca cei mai sanatosi oameni de aici sa se alieze, asta-i tot. Totusi, nu cred ca stiu ce punem la cale."

Ea a dat afirmativ din cap si a oftat. Dar umerii sai s-au aplecat in fata si s-a inchis in ea ca si cum ceva o deranja.

"Ce?" Am intrebat.

"Nimic." A spus Rose, inca distrasa.

"Rose, spune-mi." Am ordonat.

"Eu doar..." A inceput. "Asta este despre Jane, nu despre noi. Nu ar trebui sa aduc asta in discutie."