Umbre√ (Harry Potter Fan Fic)

NECORECTAT 21. Cate ceva despre Vajhat

21. Cate ceva despre Vajhat

In mai, inainte de incheierea anului...

 James zbura cu o viteaza ametitoare pe matura lui cea luxoasa, Pheonix5000, spre acea sfera  aurie ce nu voia sa stea pentru acel moment unic in care sa-i simta textura fina intre degetele lungi, sa simta cum lumea este a lui, sa auda cum uralele fanilor ii ajung la urechi si cum Chris Dreiken, fiul Lunei Loodmore, anunta victoria cercetasilor. Deja putea atinge cu varfurile degetelor aliajul fin al Hotoaicei aurii. Nu mai vedea nimic in jur, toata atentia ii era ocupata doar de aceea mina aurie, nu mai auzea nimic in afara bazaitului specific ale aripilor ei micute care se miscau atat de repede, incat nu se puteau vedea.

Se afla in picaj, simtea ochii pe el, simtea tensiunea ucigatoare din jur, auzea oarecum huiduielile viperinilor, cei impotriva carora juca, putea sa-l vada pana si pe Raul Darcy, cautatorul viperinilor, un tip sfrijit dar fara tehnica lui ireprosabila. Raul era in urma.

Unul din atacantii viperinilor, Linette Flynn, arunca cu o minge-ghiulea spre Potter, dar Octavian Millard contracara lovitura inainte sa-l deranjele pe cautator din treaba sa. Apropierea de pamant era naucitoare si periculoasa, dar James n-avea de gand sa renunte, n-avea de gand sa se retraga.

Gata, brunetul simtit\ cum mana inmanusata i se stranse pe hotoaica, la timp pentru a se invarti inapoi in aer pe matura lui performanta fara a avea vreo zgarietura. Partea de stadion care era decorata cu rosu si auriu exploda de urale, in timp ce partea decorata cu argintiu  si verde murmura nemultumita.

- Si cercetasii castiga Cupa de vajhat inca un an, intona Chris nu prea multumit totusi, el fiind un astropuf cu acte in regula.

James, cu hotoaica bine stransa in mana si cu un zambet de invingator intiparit pe fata, fu invaluit de o mare de oameni care ii strangeau mainile si il felicitau. Era mandru de reusita sa si ar fi putut paria 20 de galioni ca el ar fi castigat, deoarece nu vedea un jucator mai bun la viperini.

- Bravo, James, ii urat Albus reusind sa ajunga in fata lui si sa-i stranga mana cu mandrie.

- Da, stiu, esti mandru ca esti fratele meu.

Albus isi ridicat spranceana, dar nu incetat sa zambeasca. Aceea fericire era imbatatoare si te incarca cu o energie debortdanta.

Mai multe fete, pe care nu le stia James, il pupara pe ambii obraji si cateva il imbratisara dragastos si isi facut facura poze cu el. Apoi grupul de petrecareti se retrase in camera de zi a cercetasilor, in frunte cu James care tinea deasupra capului mult doritul trofeu.

-------------------------------------------------------------------------

- Reacredinta? Unde e vreisoara-mea? Sau v-ati certat din intamplare? intreba James in bataie de joc, in timpul petrecerii.

Scorpio se incruntat si se uitat la Rose care vorbea cu niste prietene putin mai incolo. O iubea nespus si in lunile care trecusera, dragostea lor inflorise pur si simplu, desi loviturile venisera din toate partile. Mai ales de la James care nu suporta gandul ca verisoara lui statea cu un viperin.

- Mai bine vezi-ti de N.O.V-uri, James, in loc sa bagi strambe in relatia noastra, i-o tranti Scorpio cu un zambet incerzator pe chip.

- Mai vedem noi, zise brunetul in soapta si se intorse la uitatul prin multime pentru a o gasi pe Dominique.

Lui James nu-i prea pasa de rezultatele de la N.O.V-uri

Intr-un alt colt al uriasei camere a cercetsilor care era plina ochi cu elevi, statea roscata noastra Lily alaturi de Hugo. Amandoi mancau dintr-o punga mare de chipsuri, Hugo cu o privire plictisit si adormit nestiind ce sa faca, caci majoritatea celor prezenti erau mai mari si pe niciunul nu-l cunostea. Oricum, de cand satenul trai acea seara de la inceputul anului scolar, nimic nu i se mai parea la fel de interesant... Acum abia astepta sa mearga cu ceilalti in Barlog, desi pericolele care ii puteau pastea erau imposibil de depistat pentru cineva atat de tanar.