NECORECTAT 32. Sah Mat- partea 3: Razboi si Pace. Moarte si viata.

379 34 42
                                    

Pun pariu ca este ditamai capitoloiul si nu am mai scris niciodata atata la un singur capitol. Sper ca nu v-am facut sa asteptati prea mult si ca nu va va plictisi ceea ce am scris mai jos. Va astept comentariile si sa-mi spuneti cand vreti sa postez Epilogul si capitolul cu multumiri. Lectura placuta! Si din nou, imi pare rau ca e prea lung si sper ca o sa-l citeasca cineva.

32. Sah Mat- partea 3: Razboi si Pace. Moarte si viata.

- Sectumsempra! tipa James, raspunzand unui atac direct adresat lui, facand abstractie de durerea ce ii impanzise corpul odata ce o gheara ii sfasiase pantalonul si ii jupuise pielea, lasand sa i se prelinga sangele.

Ochii i se miscau nebuneste in jur, incercand sa-si distinga inamicii, desi acestia pareau sa fie peste tot si oriunde, niciodata nestand in acelasi loc mai mult de un minut intreg, astfel facandu-i greu de nimerit. Pareau doar umbre ce se miscau haotic, ca moleculele unei substante volatile, imposibil de nimerit de atacurile constante ale lui Billy, James, Julio sau Viktor, care incercau cu mai mult sau mai putin succes sa le faca fata, desi nici macar nu stiau cu ce se luptau defapt.

Vraja celui mai mare dintre fratii Potter isi atinse totusi tinta, caci un urlet oribil ii zgarie lui si prietenilor sai timpanele si umplu pentru cateva secunde imprejurimile. Umbrele, observa cu greu Viktor, se oprira brusc din miscarea lor nebuneasca, luand loc soldateste de jur-imprejurul camerei. In sfarsit aveau sansa sa vada cu ce se tot confruntasera de o ora intreaga fara vreun rezultat vizibil. Cel mai bun prieten al lui James isi ridica bagheta cu destul de multa greutate, umarul drept sangerand abundent de la atacul creaturilor necunoscute. De pe buzele crapate i se putu citi cuvantul "lumos", ca mai apoi o lumina placuta sa tasneasca din varful baghetei. 

- Oh, Dumnezeule, exclama Julio, marindu-si ochii din cauza uimirii. James, in ce mama masii de treaba ne-ai tarat?

- Boss, spuse si Billy uimit, neputandu-si lua ochii de la acele creaturi care ii ranisera si ii enervasera aproape o ora, aia nu sunt cumva...adica, nu am vazut niciodata si crezusem ca disparusera.

- Si eu crezusem asta, recunoscu James hlizindu-se foarte nepoliticos la chipul in profil al unui barbat de vreo 50 de ani, cu parul negru tuci lipit de fata-i cadavreica si salbatica. Si totusi, se pare ca vampirii nu au fost exterminati in totalitate din Anglia asa cum s-a cerzut mai bine de un mileniu.

Toate acele creaturi aveau o piele oribil de alba, ca foaia de hartie pe care se armonizau o pereche de ochi rosii, demonici, usor felinici, un nas care putea fi carn, acvilic sau drept si o gura cu buze mai rosii ca sangele, din care se iveau doi colti ascutit ca briceagele. Erau creaturi milenice, salbatice, nemiloase si instinctuale, deloc asemanatoare cu cei prezenti in serialele si filmele incuiate,  filme cu rezonante mult prea romantice pentru a fi luate in serios de catre vrajitori. Acele creaturi ale intunericului nu erau romantice, nu se supuneau nimanui, traiau in clanuri mari in care se dadeau lupte aprige ca sa se hotarasca capetenia clanului. Conducatorul era mereu imbracat mult mai elegant decat ceilalti barbati si avea dreptul sa suga cel mai mult sange din victima dar si sa-si aleaga partenera. Unul din lucrurile pe care le faceau adesea si care ii facea foarte asemanatori cu pisicile si aducea sadismul la un nou nivel era faptul ca-si faceu tinta sa le joace jocul sangeros, un joc asemanator cu cel al felinii cu un soricel inainte de a fi mancat. Din aceasta cauza James si prietenii lui inca mai erau in viata, desi probabil ca acum vampirii nu vor fi la fel de ingaduitori dupa ce una din victime ii ucisese pe unul dintre ei.

---------------------------------------------------------------------------------------------------

Gata! Rose nu mai avea unde sa fuga, desi rasetele lugubre ale vampirilor se faceau auzite din una dintre sutele de coridoare lipsite de lumina ale Barlogului. Era prinsa in capcana, singura, obosita, cu genunchii tremurandu-i din cauza efortului urias la care fusese supusa in acea seara. Inima ii batea de sa-i sara din piept si adrenalina ii facea corpul sa se cutremure din toate incheieturile.

Umbre√ (Harry Potter Fan Fic)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum