Vârsta Iubirii - FINALIZATĂ

15

Rochia se face din albă roșie. Toți încep să se adune în jurul meu. Cad ușor la pământ din cauză că sunt din ce în ce mai slăbită.

Îl văd pe Tyler cum își scoate telefonul din buzunar și apelează la urgențe. Nu știu de ce, dar am o presimțire că totul e degeaba.

Încep să văd totul în ceață. Îmi aud numele rostit de toți încercând să mă țină trează. Ultima oară o văd pe Carolline plângând și trăgând de mine. Ochii mi se închid încet, încet până când văd negru în fața ochilor.

Toate amintirile îmi invadează mintea până când dau de ceva strălucitor ce mă orbește. Atunci îmi dau seama că trebuie să plec. Simt că drumul meu se încheie aici.

Nu! Nu e posibil! Vreau să îi mai văd încă odată! Măcar pentru ultima oară!

Momentul de mai devreme îmi apare iar în minte. Atunci îi văd pe toți impacientați.

Încerc să deschid ochii și puțin câte puțin reușesc. Mă aflu într-un salon lângă cei dragi mie. Îl văd pe Tyler foarte trist. Îl iau de mână și își dă seama că m-am trezit.

-Te-ai trezit în sfârșit!

-Tyler... Eu plec!

-Ce? Ba nu. Nu pleci!

-Trebuie! Drumul meu se încheie aici! Așa mi-a fost scris! Ai grijă de Carolline, știu că poți! Trebuie să fi puternic pentru ea! Eu o să fiu alături de voi acolo sus! Promit! Vă iubesc pe toți! spun plângând și încercând să mai rămân în viață puțin timp

-Nu. Nu poți pleca! Nu mă poți lăsa așa! Nu e drept! începe și el să plângă

-Adio! abia pot vorbi din cauza lacrimilor și lipsei de respirație

În acel moment îmi dau ultima suflare. Acum mă îndrept spre un loc destinat mie. Îmi va fi dor de toți!