Vârsta Iubirii - FINALIZATĂ

27

-Neața, dragilor! Cum ați dormit? întreabă zâmbind

-Neața! spun mirată

-Vă e foame? Am pregătit micul dejun!

-Sigur! spune Ryan așezându-se la masă

Ne apucăm să mâncăm până când tata strică liniștea

-Și... De când sunteți împreună?

-Tată! spun nervoasă

-Ce e? Vă stă foarte bine împreună!

Tata a înnebunit?

-Nu suntem împreună! spun pe un ton serios

-Nu suntem? întreabă Ryan

-Ryan! mă uit urât la el

Mă ridic de la masă și merg să mă pregătesc de liceu. După ce ies din dus mă îndrept spre dulap doar cu un prosop pe mine. Deodată două mâini puternice mă iau în brațe și mă sperii.

-Ce faci?

-Te iau în brațe, nu se vede?

-Off. Lasă-mă să mă îmbrac!

-Pot să fac și eu duș?

-Sigur.

După ce ieșim din casă Ryan dorește să mă ducă la liceu. Parcă am fi împreună! Doamne, ce viață am!

...

Orele trec atât de greu până mă ia somnul. Ies
Din liceu și mă îndrept spre casa lui Jasmine pentru a vorbi cu ea.

-Hei, Jasmine!

-Bună, draga mea. Ce te aduce pe aici?

-Vreau să vorbim ceva. Se poate?

-Sigur.

-Vreau să știu cum a murit mama!

-Off... Cred că ai dreptul să știi!

-Ascult.

-Era ziua nunții. Eu și Max eram oficial căsătoriți. Era rândul părinților tăi să își spună "Da". Când a venit rândul mamei tale să răspundă ceva a oprit-o. Și așa era! A fost împușcată în inimă. Nici acum nu am descoperit vinovatul. Am făcut plângere la poliție, dar degeaba.

-De ce degeaba?

-Nimeni nu s-a interesat de caz.

-Okeey... Eu trebuie să plec!

-Bine, draga mea. Ai grijă!

-Sigur! Și tu!

În drum spre casă mă tot gândeam la ce mi-a spus Jasmine. Trebuie să găsesc persoana asta suspectă. Neapărat!