26. Changes

717 28 2
                                    

Dupa mult timp in camera, timp in care doar am reusit sa stau intins pe pat si sa ma ganses la toute lucrurile care ar putea merge prost, am auzit un ciocanit la usa. Am deschis repede usa, vrand din suflet sa fie Harry,dar in schimb era Martinez. S-a uitat atent la mine,dupa care a spus:

-Poti sa te duci la Harry...

Nu am mai asteptat sa spuna ceva ca am si trecut pe langa el, auzindu-l vag cum cum striga dupa mine 'prima usa pe dreapta'. Am coborat repede scarile si am deschis usa. Harry era intins pe un pat de spital, cu o perfuzie, avand bandaje si copci pe fata si in jurul abdomenului. As fi vrut sa sar pe el,dar stiu ca l-ar fi durut.

M-am asezat pe scaunul de langa patul sau si l-am luat de mana. Harry a intors capul spre mine, iar ochii sai au inceput sa sclipeasca. A zambit, gropitele sale adorabile aparand. I-am zambit inapoi,dar imi era frica sa-l imbratisez, nevrand sa-l ranesc.

Harry a spus:

-Cum te simtit,printesa?

Am zambit la apelativul sau si mai larg, lacrimile de fercire facandu-si din nou aparitia. Am soptit:

-Mi-a fost dor de tine, Harry! Am fost atat de speriata ca as fi putut sa te pierd...E numai vina mea. Toata asta e e numai vina mea. Imi pare atat de rau.

Harry s-a uitat nesigur la mine, iar dupa si-a deschis bratele si a spus:

-Vino aici!

M-am uitat nesigura la el, nestiind ce sa fac. Nu avea sa-l doara? 

-Iubito,sunt bine! Vino aici!

M-am ridicat de pe scaun si m-am cuibarit la pieptul sau, avand grija sa nu ma pun intra' o pozitie care ar fi putt sa i creeeze durere. Harry a inceput sa se joace cu parul meu, si a soptit:

-Nu e vina ta, Alexis! Deloc...El era in mafia Hammer, iar cele doua mafii sunt demult in 'razboi' sa zic asa. Nu e vina ta! Si mie mi-a fost dor de tine, iubito! Imi pare rau ca a trebuit sa treci prin ce am trecut eu cand te capturase Martinez. 

Mi-am ridicat capul si l-am sarutat scurt. Dupa care am soptit:

-Macar suntem bine. Iar tu esti in viata...Asta e tot ce conteaza.

Harry mi-a zambit iar dupa m-a tras intr-un sarut pasional. Buzele noastre se devorau una pe cealalta, iar limba lui Harry mi-a atins buza de jos, cerandu-mi permisiunea de a intra in gura mea, eu dandui-o numaidecat. Imi fusese dor de modul in care limba sa imi explora gura, facandu-ma sa gem.

M-am desprins de Harry din cauza lipsei de aer, iar cand m-am uitat la el am zambit, trecandu-mi usor degetele peste obrazul sau vanat, el inchizand ochii. Mi-am trecut degetele peste maxilarul sau, peste buzele sale pline si rozalii, el depunand un sarut peste degetul meu,facandu-ma sa chicotesc. L-am sarutat scurt iar dupa am spus, vrand sa ma ridic:

-Harry,ar trebui sa te odihnesti...

El si-a infasurat bratul in jurul,eu neputand sa ma ridic. A soptit:

-Dorm bine numai cu tine, Alexis. Ramai...

Nu stiam exact ce insemna asta, dar mi-am pus capul pe pieptul sau, simtindu-i respiratia in parul meu. Pieptul sau se ridica si cobora, iar eu am adormit datorita sunetului linistitor al batailor inimii sale.

Cand m-am trezit, nu stiam exact cat era ceasul deoarece nu era niciun ceas in afurisitul asta de salon. Harry dormea ca un ingeras, iar eu nevrand sa il trezesc, am incercat sa ma ridic, dar mana sa era stransa puternic in jurul mijlocului meu. Nu aveam ce sa fac, asa ca am inceput sa ma uit la chipul sau angelic.

O suvita rebela ii venea in ochi, eu dandui-o la o parte si jtrecandu-mi usor degetele prin parul sau. Deodata, ochii sai de culoarea jadului m-au fixat, eu zambind instantaneu. L-am sarutat scurt si am spus:

-Hey, cum te simti?

El mi-a zambit inapoi si a raspuns, cu o voce groasa si somnoreasa, al naibii de sexy:

-Mult mai bine acum ca te vad zambind. Nu ti-am mai vazut zambetul de ceva timp!

Am zabit iar el m-a sarutat pe frunte grijuliu. Deodata, usa s-a deschis iar Martinez a dat buzna in camera. Cand ne-a vazut, a spus:

-Oh, uhm...Scuze. Alexis, putem vorbi putin pe coridor?

M-am uitat la Harry care a aprobat, iar eu m-am ridicat cu grija de pe el, nevrand sa il ranesc. Am iesit din salon, Martinez urmandu-ma si inchizand usa in urma sa. A spus:

-Alexis,vreau sa stii ca nu am reusit sa il prindem pe Luke. Oamenii mei au fost ocupati cu Harry, incat atunci cand ne-am intors sa-l luam, crezand ca e mort, nu mai era. Nu stim unde e, asa ca am vrea sa stai cu noi pana il prindem si impreuna cu Harry bineinteles. Si el sta aici, cu noi din cand in cand. Are camera sa. Iar tu o ai pe a ta. E o masura de siguranta.

Am dat din cap, semn ca am inteles. Sa ma mut cu niste mafioti pentru o masura de siguranta? Magnific, ce pot spune. Cand Dumnezeu a devenit viata mea atat de complicata?

-Bine, daca e o masura de siguranta...Atunci bine.

Martinez si-a lipit palmele una de alta si a spus:

-Perfect, Antonio o sa te insoteasca pana acasa la tine ca sa iti iei cateva lucruri. Nu ar fi problema sa iti iei mare parte din lucruri...Nu stim cat va trebui sa stai cu noi.

Am aprobat din cap si am dat sa plec din nou in salonul lui Harry, dar Martinez m-a prins de mana si a spus:

-Ai grija, Alexis. Lui Harry chiar ii pasa de tine.

Am aprobat ia dupa Martinez mi-a dat drumul la mana, eu intrand inapoi in salonul lui Harry. Se pare ca Harry avea televizor si se uita la un film.

-Ce voia si bosorogul ala?

Am zambit iar dupa i-am spus:

-Se pare ca ma mut aici!

Harry s-a uitat serios la mine iar dupa a punit, spunand:

-Tu nu te muti aici! Nu te las sa stai cu niste mafioti care nu se stie ce iti vor face cat timp eu sunt la patul asta handicapat. Sub nicio forma!

-Ei bine, deja am acceptat si o sa ma duc cu Antonio sa imi iau cateva lucruri.

-Ba nu te duci nacaieri! Nu ai sa te muti aici si punct! Sfarsitul discutiei!

-Nu imi spui tu mie ce sa fac, Harry!am strigat eu la el deoarece deja ma calca pe nervi. Luke este inca in viata, Dumnezeu stie pe unde iar eu nu am sa stau in casa singura cat timp el umbla pe strazi, mai ales ca nu si-a primit banii! Cine stie ce o sa faca...

Imediat ce am spus asta, am regretat. Luke era un subiect care nu trebuia discutat. Si nu voiam ca Harry sa stie ca Luke este inca in viata, mai ales dupa toate cele care s-au intamplat. Dar, era prea tarziu.

Harry parea ca nu mai are nimic de comentat, asa ca am vrut sa ies din salon deoarece Antonio ma astepta deja probabil.

-Alexis,stai!

M-am intors si m-am asezat pe scaun si mi-am impleticit degetele cu ale lui Harry managaindu-i palma cu degetul mare. A spus:

-Imi pare rau ca am reactionat asa, dar ideea ca tu sa stai in casa cu oameni de genul...sa spunem ca nu imi surade. Vreau sa fi in siguranta. Si cred ca nicaieri nu o sa fi mai in siguranta ca aici!

I-am zambit iar dupa l-am sarutat scurt pe buze. M-am ridicat si i-am spus:

-Trebuie sa imi iau lucrurile,ne vedem in jumatate de ora!

-Ai grija cum conduci!a spus el,serios.

M-am intors la el si am ridicat o spranceana. Am spus:

-Dar nu eu conduc,ci Antonio...

-Atunci spune-i ca daca nu conduce cu grija, as putea sa il omor!a spus el nervos.

Am iesit din salon,razand in hohote.

You're mine/h.s [+18]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum