Această carte este un pinax ocult, o sinteză a cunoștințelor vrăjitorești. Conține atât date istorice, geografie cât și vrăji și ritualuri oculte, toate aduse la lumină pentru a dobândi învățături de bază.
⚠️De reținut că nu este un manual de iniți...
Păgânismul (paganus în are sensul de locuitor de la țară sau rustic ) este un termen generic folosit de obicei de creștini pentru a desemna diferitele tradiții religioase , , indigene, etnice și non-avraamice. Frica creștinilor de credintele non-avraamice a fost atât de mare încât au transformat cuvântul "vilain" in Franceza veche sau Engleza veche "villein" care insemnau "țaran" dându-i o conotatie negativa insemnand "ticălos", "canalie", "nemernic", "mișel", "pușlama"...practic "răufăcător" si orice e similar. Definiția exactă poate varia. Este utilizată în principal într-un context istoric, referindu-se la religiile din , , , , Arabia preislamică, și Europa precreștină.
Îi spune religie, chiar dacă în esența sa este doar un mod de viață în armonie cu Universul, deoarece așa era religia cândva, la începuturile sale. În zorii civilizației umane, oamenii s-au gândit să-și creeze un set de principii, valori și metode, care să-i ajute în a avea o viață mai ușoară, mai armonioasă și mai bogată din punct de vedere spiritual, dar nu numai. Mult mai târziu, pe scara istoriei, a apărut conceptul actual de religie și organizare religioasă, însă păgânismul nu a aderat la el, rămânând consecvent principiilor și esenței sale. A fost mai important să rămână un mod de viață cu pricipii în folosul omului, decât să se transforme într-o religie organizată după diverse criterii. Totuși, păgânismul a evoluat și evoluează continuu ca formă, ținând pasul cu evoluția societății și cu progresul științei. Numai principiile sale au rămas aceleași ca la început, nealterate de trecerea multor mii de primăveri. Cei ce aleg să-şi elibereze sufletul şi mintea de povara grea a prejudecăţilor umane şi să ducă o existenţă în armonie cu Universul se numesc păgâni, iar păgânismul este calea lor.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Universul, din punctul de vedere al păgânismului, nu este nici Zeu, nici supranatural şi nici divinitate. Universul este tot ceea ce există şi tot ceea ce ar mai putea exista și nu s-a descoperit încă. Noi, oamenii, chiar și pentru simplul fapt că am avut șansa să existăm în acest Univers, este firesc să-l considerăm sacru. Pentru păgâni, cuvântul sacru nu are conotații divine, ci doar semnifică faptul că, ceea ce este sacru merită un respect mai mare decât cel acordat oamenilor ce merită a fi respectați.
Ne-am născut și trăim pe această planetă, căreia păgânii îi spun și Geea, Mama noastră vie. Ar fi chiar anormal să nu o iubim, să nu o considerăm sacră sau să nu avem grijă de Natura sa, în care vor trebui să trăiască și să fie sănătoși copiii noștri. Priviţi către celelalte planete din Univers (bineînțeles spre cele care ne sunt cunoscute, într-un fel sau altul) şi veţi vedea că sunt aride, că sunt moarte și că le este imposibil să susţină viaţa în mod natural. Deci, să ne bucurăm că Geea este vie şi să avem grijă să rămână aşa, pentru că moartea ei înseamnă şi moartea a tot ceea ce trăieşte pe ea. A trăi în armonie cu Universul înseamnă, în mod implicit, a trăi în armonie cu Geea, Mama noastră sacră.
Păgânismul este o religie a libertăţii. Ne-am născut toţi liberi în Univers şi toți avem dreptul să trăim liberi, atât timp cât nu încălcăm libertăţile şi drepturile naturale ale altora. Respectându-i pe ceilalţi ne respectăm pe noi înşine.
Pentru a duce o viață cât mai armonioasă în relație cu mediul în care trăim și care face parte integrantă din Univers, de multe ori nu este suficient doar să respectăm niște principii. Chiar dacă acestea sunt necesare, se întâmplă ca în unele situații să nu ne asigure și reușita... Din nefericire, mediul nu este format numai din Natură frumoasă și ființe care au ca unic scop al vieții lor să trăiască în armonie și să dea dovadă la tot pasul de bunătate, blândețe și respect. De multe ori mediul este ostil, agresiv sau este gazda unei dreptăți ce umblă cu capul spart. Păgânismul, dacă nu ar pune la dispoziția păgânilor și metodele prin care aceștia pot să depășească obstacolele, în drumul lor spre armonie, nu ar fi o religie completă.
Aceste metode constituie o parte din Magia Păgână. Am spus o parte din ea, deoarece, în ansamblul ei, acest tip de magie este cu mult mai complex. Magia păgână este practic o știință, cu ajutorul căreia pot fi studiate multe aspecte ale existenței, atât din domeniul materiei cât și din domeniul spiritual. Tot prin intermediul acestui tip de magie, pot fi declanșate mecanisme mentale capabile să acționeze, evident prin intermediul Universului, asupra mediului, asupra altor ființe sau să determine, în anumite limite, evoluția în timp a unor evenimente. A fi păgân nu înseamnă a avea și obligația de a practica sau studia magia păgână. În acest domeniu se implică doar cei ce simt o atracție deosebită către el și în plus sunt dotați și cu talentul necesar, ca în orice alt domeniu de activitate, de altfel. Ceilalți păgâni pot apela la Magi (adică la practicanții magiei păgâne sau așa cum mai sunt ei numiți, Preoți sau Preotese păgâne), atunci când consideră că este necesar.
Pentru păgâni demnitatea este un bun de preţ, mai presus de valorile materiale şi atunci când este necesar, chiar mai presus de propria viaţă. Când am fost născuţi am devenit cu toţii datori morţii cu tributul nostru, însă nu este acelaşi lucru să murim ca tigrii în luptă ori ca boii în jug.
Binele şi răul nu sunt principii exterioare nouă şi nici nu sunt asociate cu entităţi. Binele şi răul există în modul de gândire al fiecăruia, iar faptele bune şi rele sunt un rezultat al modului de gândire.Egalitarismul este repudiat de către păgâni. Nu se poate pune semnul egal între două fiinţe, fiecare are particularităţile sale care o definesc ca unică.
Un păgân îşi va plăti întotdeauna datoriile, fie bune fie rele.
În religia păgână nu se face niciun fel de discriminare între bărbaţi şi femei, ambele sexe se supun aceloraşi mecanisme ale existenţei. Diferenţele anatomice nu constituie un atribut de superioritate sau inferioritate. Păgânismul este în dezacord cu orice religie, filosofie de viaţă sau mod de organizare socială, care încearcă, într-un fel sau altul, să îngrădească libertatea oamenilor, să renege dreptul fiecăruia de a-şi alege modul de viaţă sau să provoace distrugeri în mod nejustificat.
Păgânii cinstesc şi onorează memoria străbunilor. Frumuseţile Naturii sunt prilej de bucurie şi admiraţie pentru păgâni, aceştia găsind în mijlocul său leac pentru suflet și de multe ori chiar și pentru corp. Animalele şi plantele acestei planete trebuie protejate, fără ele viaţa oamenilor ar fi sumbră.
Religia Păgână nu are o formă de organizare centralizată și nici ierarhie bazată pe criterii religioase. Singurele forme de organizare sunt cele cunoscute încă din antichitate, în care mai mulți păgâni formează un grup numit Templu. În religia păgână sărbătorile sunt numite sabaturi şi sunt prilejuite de realităţi ale Universului, ale Naturii sau ale relaţiei om-Natură. Pe parcursul unui an păgânii serbează opt Mari Sabaturi iar reprezentarea grafică a acestora poartă numele de Roata Anului sau The wheel of the year.
Păgânismul reprezintă moştenirea spirituală lăsată de strămoşii noştri din negura timpului. Moștenire ce încurajează gândirea liberă a fiecărui individ în parte, dar și emanciparea personală, două motive suficiente pentru fiecare păgân să se simtă îndreptățit să-și conceapă propriile sărbători religioase, bineînțeles pe lângă cele opt mari sabaturi consacrate și ținând cont de specificul și principiile păgânismului. Astfel de sărbători poartă numele de Mici Sabaturi.
