Am fost pusa jos dur, si aproape am cazut din cauza impactului spontan, dar barbatul si-a infasurat bratele in jurul meu si am simtit ceva rece atingandu-mi obrazul. Mi-a luat cateva secunde sa realizez ca era un pistol indreptat chiar spre capul meu.
Dumnezeule.
Respiratia mi s-a zguduit in gat, si inima aproape ca mi s-a oprit din a mai bate. Intreg corpul mi s-a facut rigid cu teroarea nou-gasita, si i-am simtit mana coborand in jurul gatului meu, tinandu-ma strans in el. A pus pistolul aproape dureros in obrazul meu, si mainile mele s-au prins instinctive de bratul lui desi nu am luptat de frica ca el sa apese tragaciul.
Ochii mei i-au intalnit imediat pe ai lui Harry, si ochii lui erau atintiti pe barbat.
“Daca te misti,” a spus barbatul, “O sa-i zbor creierii. Ai inteles?” am observat ca barbatul avea un accent. Era rus?
Am vrut sa-mi deschid gura sa spun ceva, orice, dar nu a iesit nimic – doar o respiratie tremuranda. Si nu imi puteam lua privirea de la Harry.
“Tu si cainii tai nu sunteti bineveniti aici.” Harry a stability rece. “Ce te-a facut sa crezi ca te poti macar gandi sa iti pui piciorul aici?”
Priveam schimbul de cuvinte cu ochii mariti, fara a intelege macar pe jumatate.
Apoi Harry a continuat “Si la ce dracu te gandeai cand mi-ai luat fata?”
Am inghitit greu. Eram fata lui?
Am auzit barbatul razand incet in spatele meu. “Pai, trebuia sa-ti capat atentia.”
“Nu imi irosesc timpul cu murdarie ca tine.” Harry i-a spus inapoi, caracteristicile lui trecand cu dezgust. “Crezi ca ma poti ajunge pe mine si baietii mei? Indeparteaza arma si vom lupta, doar tu si cu mine. Vom vedea cine merita cu adevarat orasul asta.”
M-am ascuns, lasand sa iasa o tresarire, cand am simtit metalul rece ingropandu-se mai adanc in obrazul meu.
“Vezi-ti de limba ta, baiete. Pari ca uiti a cui viata o controlez acum.”
Ochii lui Harry au licarit nervos cand barbatul l-a strigat baiat, dar am vazut cum maxilarul i s-a inclestat cand mi-a vazut discomfortul. Stiam ca el chiar se lupta sa isi tina limba in obraz, si eram foarte recunoscatoare pentru asta.
El incerca defapt sa ma tina in viata.
“Sunt aici sa las un mesaj chiar de la Vladimir.” A vorbit barbatul, sunand putin mai confinent decat inainte.
Harry s-a holbat la el, asteptand mesajul.
“El vrea orasul asta.” i-a spus barbatul lui Harry. “Si o sa-l aiba.”
Harry si-a ridicat o spranceana, clar neimpresionat. “Asta-i tot?”
“Pai, da-“
“Vreau sa-i transmit un mesaj atunci.” A spus Harry. “Asta daca vei mai fi in viata. Spune-i ca orasul asta imi apartine mie.”
“Nu ma poti rani.” Imi puteam simti stomacul intorcandu-se pe dos cand mana barbatului mi-a parasit gatul, si mana lui mi-a cazut pe piept intr-un mod sugestiv. Imi puteam simti imediat obrajii incalzindu-mi-se, umilirea fiindu-mi adusa in atentie. Apoi i-am simtit buzele chiar in fata urechii mele cand a zis “Cu siguranta avem o frumusete aici, nu-i asa?”
Furia a trecut prin mine cand mi-a pipait sanul stand, ca si cand eram un fel de jucarie. Mi-am scrasnit dintii, fortandu-ma sa stau tacuta cand m-a atins fara consimtamantul meu.
“Ia-ti mana de pe ea.” A aruncat Harry, facand un pas spre noi. Barbatul a reactionat imediat si mi-a prins parul, aducandu-mi capul astfel incat arma era la gatul meu. Lacrimile imi ardeau in ochi din cauza durerii arzatoare in scalpul meu.
CITEȘTI
Twisted
FanfictionMi-a fost spus sa stau departe de el. Era periculos. Facea lucruri oribile. El "nu avea inima". Dar acum e prea tarziu. Dupa cum spune el, sunt a lui. Si cu cat imi petreceam mai mult timp cu el, cu atat realizam cat de incurcata e lumea cu adevarat...