Twisted

Capitolul 5

M-am trezit in poala cuiva.

Capul meu era intins pe pieptul lui si mainile mele erau lasate fara vlaga pe parti, leganandu-se de pe partea caruia arata ca un scaun de masina. Mi-am deschis ochii dar am stat asa, incercand sa-mi dau seama unde naiba eram.

Mi-am amintit ca am lesinat.

Si mi-am amintit ca am lesinat in bratele lui Harry.

“Niciodata nu am intalnit o fata care sa lesine pe mine inainte.” A vorbit persoana, si vocea lui mi-a facut pieptul sa vibreze putin. Si l-am recunoscut pe Harry. Rahat! Unde ma ducea? Dar pentru un motiv, parea amuzat. “Vreau sa spun, in mod normal le-as fi facut ceva intai ca sa lesine. Dar tot ce am facut a fost sa-“

M-am ridicat cu o saritura, bataile inimii marindu-mi-se din nou. Mainile lui Harry s-au strans in jurul meu si gura lui s-a inchis instant, ochii lui uitandu-se in ai mei. Ne-am uitat unul la altul pentru cateva secunde fara a vorbi.

“Unde ma duci?” am cerut slab, incercand sa ma ridic. Era imposibil, deoarece eu practic stateam in poala lui.

Harry a ranjit la mine si si-a incordat stransoarea din jurul taliei mele, ridicandu-ma. “Ce conteaza asta?” am incercat sa ies din stransoarea lui, dar avea o prindere ferma. “La naiba.” A spus scrasnindu-si dintii. Pentru satisfactia mea, am vazut ca se lupta sa ma tina sub control. As fi putut sa rad.

Harry Styles – liderul mare si rau al gastii One Direction – avand probleme cu o fata simpla americanca? Doar daca oamenii puteau vedea asta. “Nu te mai misca, Claire.”

“Atunci da-mi drumul.” Am spus inapoi. Eram putin surprinsa cand mi-a dat drumul brusc, dar nu ma asteptam la asta si am cazut pe podeaua masinii, aproape lovindu-mi capul de usa.

Cand m-am uitat in sus, am vazut un ranjet obraznic pe fata lui Harry. “Pentru ce a fost asta?”

Harry a raspuns cu o inocenta falsa, “Mi-ai spus sa-ti dau drumul.”

Apoi am observat, spre groaza mea, ca bluza mea elibera putin din despicare. In mod normal nu as observa asta, dar m-am uitat in timp ce ochii verzi ai lui Harry s-au intunecat cand au observat. Maxilarul lui s-a inclestat si ranjetul lui a disparut.

Rosind nebuneste, m-am ridicat repede, aranjandu-mi bluza. Am pocnit “Esti asa un porc.”

Harry m-a ignorant. Si-a dus mainile la piept, si am observat ca isi purta jacheta din nou. Okay, acum trebuia sa recunosc, arata mult mai periculos purtand-o. Jacheta insasi arata dura. Baiatul cret s-a intors sa se uite pe fereastra cu o expresie solemna, ochii lui stransi si paziti.

M-am simtit holbandu-ma la el pentru o secunda, realizand ceva. Eram in viata. Harry nici macar nu m-a ranit. De fapt, el… m-a prins cand am lesinat. De ce nu m-a ranit? Nu ca voiam sa fiu ranita….

M-am intrebat scurt ce ii trecea prin minte chiar acum. Ce trece prin mintea unei persoane, una ca Harry?

M-am decis repede ca nu voiam sa stiu.

“Uh,Harry?” am intrebat tentativ.

“Hm.” Ochii lui inca erau pe fereastra, uitandu-se la ceva.

M-am ridicat pe scaunul masinii langa el. Cand m-am uitat pe fereastra, am vazut ca eram in cartierul ‘bogat’. Pentru un motiv, Harry arata ca si cum era pe modul ‘alert’, ca si cum cineva daor va veni distrugand masina si sa atace. Era ciudat.

“Cati ani ai?”

S-a uitat inapoi la mine repede, sprancenele unindu-se. “Ce?”

“Varsta ta.” M-am balbait sub privirea lui. “Uh, cati ani ai?”