Capitolul 14

3.5K 174 0
                                    

Prima mea reactie a fost sa ma aplec.

Am tipat speriata, mainile mele dand drumul volanului ca sa-mi acopar capul. M-am aplecat, inima saltandu-mi in piept, sunetul asurzitor al geamurilor sfaramandu-se , amestecandu-se cu gloantele  mi-au coplesit toate simturile. Am asteptat sa ma loveasca un glont; mi-am asteptat moartea.

Si apoi l-am auzit pe Harry strigand:

“Nu da drumul la volan!” Masina s-a smucit inapoi pe margine in timp ce l-am simtit vag pe Harry intinzandu-se ca sa prinda volanul, incercand sa recapete controlul masinii. Pana acum mintea mea nu putea gandi clar – tot ce puteam gandi era cine tragea spre noi.

In filmele cu actiuni, cand cineva tragea cu gloante intr-o masina nu parea asa de terifiant. Dar in viata reala, era mult mai rau. Intreg corpul mi s-a tensionat pana cand a devenit dureros, si nici macar nu mai puteam deschide ochii. Stiu ca eram patetica in acel moment, dar niciodata n-am mai fost tinta cand am condus.

Si oricine era in spatele nostru aparent s-a oprit din a trage. Dar stiam ca inca erau acolo; probabil isi incarcau armele.

Intreg corpul statea la panda in stanga cand Harry a tras dintr-o data volanul – tare. Intreaga mea viata mi-a trecut prin fata ochilor – prima zi de scoala, ziua in care am invatat cum sa-mi scriu numele, ziua in care am mers prima oara la o intalnire – in timp ce masina pur si simplu a derapat. Aproape ne-am rasturnat. Puteam sa jur ca aveam s-o facem. Mi-am deschis ochii sa vad daca chiar se intampla asta, si l-am vazut pe Harry aplecandu-se peste mine, partea din spate a parului sau ondulat umplandu-mi privirea. Nu ii puteam vedea fata, dar n-aveam nevoie s-o fac.

Daca muream, cel putin nu as fi singura. Corect?

Masina a scartait zgomotos si s-a intreptat, aterizand sigur inapoi pe cele patru roti. Puteam simti mirosul puternic de cauciuc, care era probabil de la anvelope si am auzit o bubuitura puternica in spatele nostru.

“Apasa acceleratia.” Mi-a spus Harry.

Piciorul meu a apasat usor acceleratia.

“Mai tare.” Mi-a spus taios, fiind foarte concentrat. Am apasat acceleratia mai tare, simtind viteza masinii. Am vazut ca eram pe un drum drept, dar mergeam cu mai mult de 60 de mile pe ora. Limita de viteza din zona era de 45. Era o masina in fata noastra dar Harry a virat in jurul lor, virand dur inapoi pe banda.

“Deci cand spun ‘acum’, vreau sa calci franele.” Mi-a spus Harry. “Ai inteles?”

Nu puteam sa raspund. Gura imi era complet uscata.

Viteza a ajuns la 70 si Harry a tipat dintr-o data “Acum!”

Am apasat tare pe frane, masina scotand sunete sub comenzile mele, si Harry a tras volanul dur din nou. Intreaga masina a facut o intorsatura de 360 in mijlocul strazii. Masinile care veneau spre noi au virat rapid, claxonandu-ne iritant. Oh, doar daca stiau ca Harry Styles era in masina.

In timp ce masina s-a indreptat, masina care ne urmarea a trecut pe langa noi, neasteptandu-se la miscarea asta.

“Hai!” Harry a tipat, uitandu-se peste umar. Am sarit putin, speriata, si piciorul a alunecat pe acceleratie. Masina s-a clatinat sub mine, ajungand din nou la 60 in cateva secunde. Trebuia sa i-o dau lui Harry, masina lui ar merge cu siguranta.

Harry avea o strangere ferma pe volan. Spre deosebire de mai devreme, nu parea sa ezite sa conduca. Cand a venit timpul, s-a fortat sa iasa din zona lui de comfort si sa faca ceva la care era oribil. Sincer, era cam admirant. Fara Harry, as fi facut accident.

Fara Harry, nu as fi fost tinta unor gloante.

Au trecut cateva minute pana cand Harry a murmurat “Poti sa incetinesti acum.” Mi-am luat piciorul de pe acceleratie putin, simtind cum masina incetinea. Harry a luat mana de pe volan si l-am prins imediat, mainile mele tremurand. M-am fortat sa pastrez prinderea; sa ma panichez doar inrautatea situatia. S-a uitat peste umar ca sa fie sigur ca nu mai era masina.

TwistedUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum