Twisted

Capitolul 16

Fran POV

De ce nu imi raspunde Claire la telefon?

Am pus telefonul pe jos cu un oftat greu cand am auzit vocea robotica spunandu-mi sa las un mesaj vocal. M-a tentat sa incerc sa o mai sun o data, cu speranta ca va raspunde, dar nu puteam s-o fac.

Am sunat-o de 20 de ori intr-o ora. Si nu a raspuns la niciunul.

M-am asezat pe canapea, ochii mei uitandu-se la televizor. Am vazut imaginile schimbandu-se, desi nu le vedeam cu adevarat. Mintea mea era altundeva.

Era bine? O ranea Harry? De ce nu imi raspunde la niciun apel?

Distrasa de griji, am luat telecomanda si am incercat sa ma uit la televizor. In orice caz, oricat de mult as fi incercat sa nu ma gandesc la Claire, imi tot aminteam acea noapte cand a venit la usa mea, nerealizand ca tocmai a vorbit cu o persoana care poate fi diavolul intruchipat.

E doar vina mea. Trebuia s-o fi avertizat. Daca as fi facut-o, nu s-ar mai fi dus niciodata pe vreo alee.

Doar vina mea.

Si acum Harry era interesat de ea. Stiam cat de periculos era. L-am mai vazut cu femei inainte – cum era asa posesiv cu ele, desi stiam perfect ca le trata ca pe un obiect. Nu era o fiinta normala. Nu avea sentimente pentru femei, nu avea respect. Era doar afemeiatul grupului.

Asa ca de ce e asa interesat de Claire?

Stiam ca in momentul in care am intalnit-o pe Claire era ceva diferit la ea. Poate era pentru ca nu stia de frica adevarata, venind din America. Stiam toate astea, asa ca am incercat sa le ascund de ea. Am incercat sa ascund uratenia din Londra. Am ferit-o de alei. Am tinut-o ocupata facand-o interesata sa se duca mai des la cineva. A fost doar o incercare zadarnica.

Da, Claire era diferita fata de femeile de aici. Era asa necunoscatoare de ce se intampla cu adevarat. nu vedea frica oamenilor din jurul ei. Asta, pana acum.

Mi-am ingropat capul in mainile mele, scrasnindu-mi dintii. Abia am avut o clipa de somn de noaptea trecuta. Vina m-a coplesit. Eu eram motivul pentru care Claire era intr-o situatie de viata si de moarte. Eu eram cea care o putea avertiza. Dar nu am facut-o.

Stiam ca Harry trebuia sa-i fi facut ceva. Nu putea sa nu fi facut nimic. Era un tont fara inima. Desi Claire mi-a spus la telefon ca tot ce i-a facut a fost sa o plesneasca, stiam ca trebuia sa fi facut si altceva.

Nici macar nu voiam sa ma gandesc la asta.

Daca e moarta chiar acum?

Sarind de pe scaun, aproape am alergat inapoi spre telefon si am sunat-o din nou. Am asteptat tensionata ca vocea ei sa raspunda la telefon, dar am oftat disperata cand vocea robotica a raspuns. Inghitind greu, m-am intins pe dulap si am sperat cu toata inima ca Claire era inca in viata.

Ce naiba ii facea acum?

Simtindu-ma complet fara sperante, am umblat prin bucatarie si m-am asezat la masa. Acum ma uram. Eu eram responsabila pentru-

Cioc cioc cioc.

Aproape am sarit din scaun. Era Claire? Putea fi? A scapat cumva?

Simtind un val de speranta, m-am dus repede la usa de la intrare si am deschis-o. In orice caz, cand am vazut cine era, zambetul mi s-a sters de pe fata si inima aproape mi s-a oprit.

“C-ce faci aici?” am intrebat, inghetata in pozitia mea.

A ranjit.

In loc sa imi raspunda, Harry Styles m-a impins in propria mea casa. M-am intors imediat, aproape impiedicandu-ma, si m-am uitat la el ingrozita. Nu imi mai puteam controla reflexele. Respiratia mi s-a deregulat numai de la vederea lui Harry Styles.