Afară plouă cu picături oarbe
Iar ochii mei privesc
Cum cerul se îmbracă
În lanțuri de mărgele.
Și el pornește agale
Pe un drum pustiu,
Trecând peste sate,
Povestind povești
Într-o noapte de februare.
Iar oamenii se feresc din calea sa
În timp ce-o haină udă se agăță
Ca un domn bonom, grijuliu,
De trupu-mi înghețat.
CITEȘTI
Valuri arse
PoetryȘi câteodată proza îți vindecă sufletul, iar poezia ți-l atinge ușor. Fiecare capitol poate fi citit separat, nu au nicio legătură. ©2014-2015 KRANTZZY ALL RIGHTS RESERVED Orice reproducere, totală sau parțială, a acestei lucrări, fără acordul scri...