Indragostită de bad-boy

Capitol 7

Adevăr cu scântei

PERSPECTIVA DARIUS

Credeam că nu aud bine. Erin este fiica mea?! Îmi pun un pahar cu apă ca să mă liniștesc.
Erin nu poate fi fiica mea, dar... Poate atunci când a plecat de la New York era însărcinată și mie mi-a ascuns asta. Eu sunt tată și aflu într-un mod atât de surprinzător. Erin nu merită să stea la orfelinat, ea trebuie să stea cu părinți ei.

***

Încui ușa apartamentului și cobor repede scările. Urc în mașină mea ( MEDIA).
Ajung în fața scări blocului unde stă Nora. Aștept vreo 10 minute, iar pe ușa de la intrare iese Ely împreună cu prietena ei.
Darius: Cine este tatăl lui Erin?
Ely: Oliver.. de ce întrebi? spune bâlbâindu-se.
Darius: De ce minți? Știm amândoi că Erin este fiica mea.
Ely: Nu e... adevărat!
Darius: Îndrăznești să mă minți în față? Urcă mai repede în mașină.
Ely vorbește din priviri cu Nora și apoi urcă în mașină. Trântește portiera, dar nu o bag în seamă. Mă urc în locul șoferului și demarez în forță pe șosea.

***

Opresc mașina lângă parcul părăsit. Ies din mașină, iar ea așteaptă înăuntru. Inspir o gură de aer deoarece am mare nevoie să mă calmez. Îi deschid portiera, ea trecând pe lângă mine.
Mergem pe aleile care au mai rămas până ajungem la o bancă. Mă așez și o îndrum și pe ea să o facă.
Darius: De ce?
Ely: Pentru că ai avut prea multe șanse.
Darius: Mai bine povesteste-mi.
Ely: Când am văzut ce făceai cu Maria, totul mi s-a năruit. Știind că Nora va pleca mi-am făcut bagajul și am luat primul zbor. Am ajuns în acest oraș. Am avut bani cât să supraviețuim o lună sau două. Aflasem că eram însărcinată și mă gândeam să mă întorc în LA.
Darius: De ce nu și venit înapoi?
Ely: Nu am revenit din cauza unui gând care nu îmi dădea pace. Gândul că dacă îți dau o nouă șansă, vei abuza fin nou.
Între timp l-am cunoscut pe Oliver ce părea salvarea mea. Am ajuns să locuim împreună, dar după naștere și-a dat jos masca și a devenit omul violent și agresiv.
Darius: De ce nu ai plecat?
Ely: Nu am putut. Dacă fugeam nu o mai vedeam pe Erin. spune, începând să plângă. Vroiam să o îmbrățișez și să o sărut, să îi alung tristețea din inimă, dar orgoliul era prea mare. Își șterge lacrimile și privește imaginea parcului.

PERSPECTIVA ELY

Credeam că o să mă înțeleagă, dar mă tratează cu indiferență. Chiar am nevoie de îmbrățișarea lui, să îmi șoptească cuvinte de alin și să îmi zică că o să trecem împreună peste tot.

Darius: O să o iau pe Erin în America. spune el hotărât.
Ely: Nu poți face asta. Fără ea aici o să fiu ca și moartă.
Darius: Tu cum crezi că m-am simțit eu când tu ai plecat. Cum crezi că eram eu? Cum crezi că am m-ai trăit eu în acești doi ani? Doar cu asta. Gândindu-mă că o să te găsesc într-o zi și o sa fim din nou împreună. spune toate astea în timp ce câteva lacrimi îi părăsesc ochi. Îmi aruncă o poză în brațe și o privesc. Eram eu acum 3 ani pe plajă în LA. Am recunoscut imediat colierul în formă de fluture. Încă îl mai aveam, dar îl țineam într-o cutie cu toate amintirile mele din America. Cutia unde închisesem ani petrecuți în America.
Mă ridic și mă pun lângă lac. Îmi scot botinele, îmi ridic blugi și bag picioarele în apa lacului. O senzație de răcire mă cuprinde, dar mă obișnuiesc repede cu ea.

La mulți ani! Un an 2018 în care să vă împliniți visele și să profitați din plin de viață.

Știu că această carte trebuia terminată doar că am sesizat că prologul acestei cărți a fost postat pe 4 ianuarie și aș vrea ca epilogul să fie postat în aceeași zi.