Volumul 2. Cap 19

3.8K 250 44
                                    



    Sunt în camera mea, în fața oglinzii, sprijinită cu mâinile de dulap și îmbrăcată într-o lenjerie roșie cu sutien asortat.

     Îmi analizez fiecare porțiune a pielii și încerc să îmi găsesc defectul de care toți bărbații fug. Faptul că am fost părăsită de doi masculi pentru o altă femeie de fiecare dată, îmi trezește semne de întrebare.

    Ce este în neregulă cu mine ? 

    Am evitat tot timpul acest subiect, dar acum sunt mai intrigată, ca niciodată.

    Am sâni destule de mari, fund destul de bombat, față destul de drăguță și sunt destul de înaltă.

   Oare să fie aceasta problema ?

    Din cauza că sunt ,, destul " și nu perfectă ?

      În momentul acesta, chiar nu mă cred atrăgătoare. Nu mai știu ce să cred, sincer. Am avut doi bărbați în viața mea și am impresia că de fiecare dată când mă complimentau, a fost doar să-și bată joc de mine și să-mi vadă reacția, ca după să poată râde pe seama mea.

     Respir lung după care îmi îndrept coloana și îmi pun mâinile pe sâni. Sunt mult prea mici pentru a satisface cum trebuie un bărbat ? Și până la urmă, care este treaba cu pieptul femeilor și bărbații ? Ok, se simte bine când îi atingi, altceva ?

     Dar fundul ? Adică... Știți ceva ? Lăsați-o baltă. Sunt conștientă că fundul este important pentru bărbați din cauza fanteziilor lor. Însă doar la asta se rezumă iubirea ? Doar la sex și la nimic altceva ?

    Am nevoie de cineva care să-mi demonstreze că lucrurile stau altfel și că dragostea se rezumă și la altceva în afară de plăcerile carnale. Asta fiind să încerci să-ți faci partenerul cât mai fericit și care să nu simtă apariția unei alte ea sau el între voi.

   Mă întreb dacă acel bărbat există... Și dacă există, ce gânduri îmi fac eu ? Clar nu aș fii eu aleasa sa.

     Oftez din nou lung după care mă pun în poziția în care am fost acum câteva minute. În momentul acesta, ochii mei gri sunt singurii ce mă mai fascinează la mine.

      Cineva bate la ușă, iar eu pronunț un ,, intră " încet. Mai tare nu puteam să răspund din cauza... tristeții.

     — Hei, mă gândeam să... Travis lasă fraza în aer.

     Îmi mut privirea spre el, iar acesta stă sprijinit de ușa vizibil surprins.

     — Te gândeai să ce ? Îl întreb încet și încruntându-mă confuză.

    Nu-mi răspunde, dar în schimb clipește de câteva ori și începe să mă analizeze din cap până în picioare.

      — Whoa, rostește el într-un final.

     Îmi dau ochii peste cap, după care îmi mut privirea în față continuând să mă privesc în oglindă.

     — Ai de gând să stai acolo toată ziu ? Îl întreb înclinând capul.

      Într-un final, își face curaj și pășește în față. Știu asta fiindcă pantofii săi fac un sunet zgomotos la contactul cu gresia.

      Când este în spatele meu, nu pot să nu-l observ cum își mușcă buza inferioară, iar în ochi are o sclipire ce nu i-am mai văzut-o până acum. Își plimbă privirea obraznică pe corpul meu, iar asta mă face să mă întreb care este părerea sa despre mine.

    — Travis, crezi că sunt atrăgătoare ? Îl întreb cu o expresie neutră pe chip. 

      — Da ! Se grăbește el imediat să-mi răspundă, iar respirația sa este destul de agitată. Dumnezeule, ești superbă !

   Măcar el să creadă asta. Însă, spune asta doar să îmi facă pe plac sau chiar crede asta ?

       — Atunci... De ce bărbații cu care eram m-au părăsit pentru altă fată ?

      Se încruntă surprins de întrebarea mea și de data asta se uită și el în oglindă. Își pune mâna pe brațul meu și mă întoarce cu fața spre el. Pare destul de nervos după expresia feței sale.

     — Fiindcă nu erai a lor, de aia ! Nu-i vina ta, Kyra ! Ei te-au iubit, dar nu suficient încât să își poată imagina un viitor cu tine. Să își imagineze o familie cu tine. În caz că ți-au spus contrariul, te-au mințit. În aceasta lume, fiecare își are sufletul pereche și chiar dacă trec prin mai multe încercări cu alte femei sau alți bărbați, mereu se vor uni până la urmă și vor fii împreună. Niciunul dintre ei nu a fost sufletul tău pereche, Kyra ! Ar trebui să simți cu adevărat când ești în preajma lui. Să-l vezi diferit de cum îi vezi pe ceilalți și să te comporți altfel cu el. Să simți că el este alesul care nu ți-ar face niciodată rău. Ai simțit asta cu ei ? Poate ai încercat să te minți, dar nu era adevărat. Și având în vedere că sunt proști de bubuie din cauza că te-au părăsit...

    Seriozitatea din glasul său mă surprinde sinceră să fiu. Se aproprie mai mult de mine, iar respirația sa rece se lovește ușor de pielea mea. Își pune mâinile pe șoldurile mele, iar eu mi le pun pe pieptul său când acesta ne lipește corpurile.

     — Meriți mult mai mult, Kyra, șoptește el.

     Inspir o boză mare de aer în plămâni, după care îmi ridic mâinile și mi le înfășor în jurul gătului său. De fiecare dată când Travis este în preajma mea, este, ca și cum m-aș relaxa complet, iar toate problemele și întrebările nu ar exista.

    — Sărtă-mă, Travis, îl rog eu.

     Nu așteaptă prea mult până să-și lipească buzele de ale mele. Își pune o mână în părul meu roz, iar eu mă pierd ușor prin sărutările sale.

      Îmi pun mâna pe a sa și i-o pun pe unul dintre sânii mei, iar el începe să mi-l frământe încet. Limba lui îmi explorează gura pentru a nu știu câta oară, iar buzele sale mi le zdrobesc pe ale mele făcându-le să capete o roșeață ușoară.

      După câteva momente, Travis coboară cu sărutări în zona gâtului și tot mai jos, până rămâne în genunchi în fața mea.

— Mult mai mult, rostește el având privirea ațintită în a mea.

Îmi pun o mână în pătul său, iar el începe să-mi sărute coapsele.

     După ce s-a asigurat că fiecare părticică de piele de pe coapsele mele este sărutată, presupun că gemetele mele l-au încurajat mai mult. Își pune mâinile pe materialul de dantelă a lenjeriei mele și trage în jos de ea. Rămân puțin surprinsă, dar sângele începe să fierbe deja în mine.

   Îmi face semn cu privirea să mă strijin de micul dulap ce este unul cu oglinda, iar eu îl ascult. Îmi aruncă lenjeria într-o parta, după pare îmi pune piciorul stâng pe umărul său, iar eu mă pregătesc psihic pentru plăcerea de care nu am mai avut de prea mult timp parte.

Immortality Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum