Masca lui Blake

Cap. 64

Încălcarea unei reguli aduce o grămadă de consecințe

*

Oare avea de gând să mă sărute? Nu ştiu dacă el sau apa m-a împins până m-am lipit de el, acum erau doar 3 centimetri cu aproximație între fețele noastre. Nu ştiam ce să fac cu mâinile mele, aşa că le-am aşezat pe pieptul lui umed.

El continua să mă privească, însă îşi muta privirea de pe buzele mele pe ochii mei. De ce nu puteam să scot vreun cuvânt, nu ştiu. Cert era că nu ştiu cum am ajuns aici, aşa, noi doi.

- Axl!

Ne-am întors amândoi privirea, speriați, era un domn, grizonat, destul de înalt şi o constituție a corpului potrivită.

- Domnule K.! zise Axl pe un ton grav, dezlipindu-se de mine.

- Ce naiba! Amândoi din apă acum.

Cred că eram toată roşie, ca şi cum ne-ar fi prins cineva făcând nu ştiu ce. Nu aveam motiv de îngrijorare, dar poziția în care eu şi Axl eram, poate dădea impresia de altceva.

- Acum!

- Cine e omul acesta? am şoptit eu asigurându-mă că doar Axl mă aude, tipul era la o distanță bună de noi, fiind pe mal. El avea tonul ridicat când ni se adresa.

- Fă ce-ți spune! zise el dur. Îşi schimbase complet atitudinea. Mă luă de mână şi mă târî de-a dreptul până la mal. Ce naiba se întâmplase de în mai puțin de un minut deveni acel Axl, dur şi arogant.

M-am îmbrăcat în grabă, bărbatul nu-şi schimbase nici acum expresia feței, acră sau furioasă, nu reuşeam să-mi dau seama.

- Du-o în camera ei şi te aştept în camera mea, zise el serios şi o luă înainte.

Axl doar a dat din cap, îşi trecu mâna prin păr, agitat, apoi îşi frecă bărbia nervos.

- Haide, spuse el când văzu că sunt îmbrăcată, dar de data asta pe un ton mai moale.

- Axl..

- Promit că îți explic totul, ok? Să mergem nu vreau să se suspecteze mai mult. Ai încredere în mine!

Mereu îmi spunea să am încredere în el şi nu ştiu de ce, dar aveam.

- Ok, am zis eu.

Mă conduse până în fața camerei mele, fără să scoată vreun cuvânt tot drumul. Eu am intrat, iar el a coborât scările în grabă. Nu ştiu cum mi-a trecut prin minte, să-l urmăresc, dar asta am şi făcut. Am coborât scările şi am ieşit afară, dar nu înainte de a mă asigura dacă cineva mă vede. L-am observat pe Axl cum face dreapta după clădire. M-am grăbit să îl ajung din urmă, însă întâi am privit spre acea fereastră, de la care cineva ne urmări zilele trecute. Era o uşă, imediat după colțul clădirii, m-am uitat spre piscină, nu era nimeni. Am intrat repede pe uşă, unde am dat peste alte scări, am urcat la etaj, cu paşi lenți, să nu fiu auzită.

Un coridor lung, mă simțeam ca într-un hotel, pe-o parte şi pe alta doar uşi. L-am văzut pe traversând holul şi urcând alte scări, aşa că l-am urmat, de data asta în grabă de frică să nu deschidă cineva uşa. La următorul etaj, am dat peste un living uriaş, iar spre norocul meu, nu se afla nimeni acolo. Nu am putut să nu mă întreb, unde erau toți acei tineri de la piscină? Oare au plecat cu toții acasă?

Axl intră într-o încăpere din partea dreaptă. Era un mic coridor, cât o baie mică, unde mai era o uşă. Cu siguranță intrase acolo.

În mod normal nu-mi stă în caracter să ascult pe la uşi, dar acesta e un caz de urgență. Voiam să ştiu dacă acest domn K., este protectorul meu. Mi-am lipit la propriu urechea de ușă.