Cap. 83

2.9K 240 32
                                        

Nu mai vreau să ne jucăm de-a îndrăgostiții

*

- Pune piciorul drept în față, pentru a-ți menține echilibrul și lovești cu stângă, îi explică el lui Abby. Încercați voi doi.

- Nu vreau să o lovesc, nici măcar din greșeală, zise Taylor.

- Ce? Ți-e teamă? întrebă Abby sigură pe ea.

Am zâmbit cu toții.

- Nu o vei lovi, sunt doar mișcări, nimeni nu se rănește atâta timp cât sunt făcute corect, îl liniști Axl.

- Ok, de acord, dar doar dacă va încerca asta și Brook.

- Mișcarea asta? Floare la ureche, am zis eu păcălindu-l să încerce.

Abby aproape că-l doborî pe Taylor, dar aceasta fusese mult mai puternic și o trânti în iarbă.

- Ești ok? o ajută el să se ridice.

- Mm..da, aș fi preferat să te ajut eu să te ridici.

- Acum, Brook.

- Eh..nu, nu cred că aș fi la fel de perspicace ca Abby.

- Ești fiica mea, sunt sigur că vei putea. Merg să văd ce face Clarissa, dacă e nevoie să o ajut și revin.

- Mulțumesc, tată pentru susținere. Am zis eu ironică. Chiar acum și-a găsit să plece?

- Cred că Axl ar fi persoana cea mai potrivită să-ți arate cum se face. După atâta bătaie mi s-a făcut sete.

- Și mie, zise Taylor, tu pregătește-te că revin! mă amenință el.

Perfect. M-au lăsat complet singură..cu Axl. Nu cred că era momentul potrivit să fiu în preajma lui, nu azi, nu după câte s-au întâmplat azi între mine și Steve. Sau să spun mai bine câte NU s-au întâmplat?

- Axl, îți aducem ceva?

- Nu, sunt bine, mulțumesc, făcu el câțiva pași pe iarbă. Eu nu mă mișcam de pe acel scaun.

- Începem? mă întrebă el.

- Ah..da.

Nu voiam să par o fricoasă.

- Vino în fața mea.

El părea să fie foarte degajat, fără emoție, dar eu îmi auzeam la propriu inima bătând cu putere și aveam impresia că se aude în toată grădina. Zis și făcut, acum eram la un metru în fața lui.

- Piciorul drept în față, trebuie să hotărăști pe care dintre picioare vei avea punctul de echilibru.

- Dreptul, am zis eu.

- Ok, atunci dreptul în față, întinzi mâna dreapta spre mine, cred că trebuie să te apropii puțin, altfel nu vei reuși să mă atingi.

Am făcut timidă câțiva pași. Ce mi se întâmpla în preajma lui?

- Palma ta trebuie să-mi atingă umărul, trebuie să fii atentă și la mișcările mele, nu doar la ale tale.

El îmi explică pe îndelete, cum anume trebuie să fac mișcarea, eram atât de aproape unul de celălalt, că îi auzeam respirația. Într-o secundă am ajuns pe iarbă, iar Axl deasupra mea.

- Ești bine?

- Da, am râs eu. Se pare că mai am de învățat, el ma ridică de mâini, însă privindu-l m-am împiedicat în propriile picioare și am ajuns în brațele lui. Aproape că am dat nas în nas. Mâinile lui puternice mă țineau strâns, inimile noastre băteau la unison, respirația-i era accelerată. Mă privea fix, cu ochii blânzi, îmi dădu o șuviță după ureche. Îmi doream atât de mult să-l sărut.

Masca lui BlakeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum