Masca lui Blake

Cap. 53

Sângele în apă nu se face

*

Priveam furioasă cioburile de pe podea, lăsasem apa să se verse din pahar, deşi eram însetată, mâncarea era împrăştiată, deşi îmi era foame. Sunt o persoană orgolioasă, dar în situația asta ar fi mai bine să-mi controlez nervi.

Dar nu puteam, îmi venea să țip! Am zărit o hârtie împăturată, printre cioburi, m-am apropiat şi am luat-o, încă era umedă.

Am despachetat-o şi am citit ce era scris.

Sunt microfoane. Dă-mi câteva zile şi te scot de aici. A.

Abby îmi aşeză un bilețel în mâncare, i-am promis că voi fi cuminte.

Îmi era atât de dor de părinții mei în acest moment. Cu siguranță erau îngrijorați..şi Taylor, care se va întoarce din oraş şi eu nu voi fi acolo. Şi Steve, care aşteaptă telefonul meu.

A doua zi

Fir-ar! Am petrecut cea mai de coşmar noapte din viața mea, înfometată, însetată şi înfrigurată. Voiam doar să ies afară, ca Abby să mă scoată de aici. Mă simțeam slăbită, o greață se instală în stomacul meu. Speram doar să rezist până Abby se întoarce.

Bănuiam că a fost noapte, pentru că-mi fusese teribil de somn, dar aici nu vedeam nimic, era doar o lumină slabă unui bec atârnat de tavan, în jurul căruia se încălzeau şi pajanjeni.

Uşa se deschise, un tip înalt, solid, nebarbierit, cu o mână tatuată în întregime, trecut de 40 de ani, deschise uşa, ținea în mână o seringă, Axl se zări în spatele lui.

- E rebelă..exact ca maică sa, comentă tipul înalt. Ține-o..îi ordonă lui Axl.

- Ce..ce vreți să faceți? am încercat să mă ridic, dar nu aveam suficientă putere, ştiam că nu am să pot să mă lupt cu ei. Nu te apropia de mine! am țipat eu la Axl.

- Va fi bine, tot ce trebuie să faci e să ne asculți, Brook.

Nu ştiu cum m-am ridicat în picioare, dar am făcut-o şi pe deasupra i-am tras o palmă lui Axl, însă el reuşi să mă imobilizeze, îmi prinse mâinile la spate, iar tipul solid în ciuda insinsțelor mele, îmi injectă lichidul din seringă. L-am muşcat cu putere de mâna stângă.

- Ah!!!

M-am trezit cu o palmă de mi-au dat lacrimile, mă prinse de bărbie.

- Periculoasă şi sălbatica, exact ca maică ta, îmi place, îşi frecă degetul scârbos de buzele mele, dacă nu am avut vreo şansă cu Clarissa..poate am cu fiica ei.

- Ia-ți mâinile scârboase..îmi era extrem de somn..simțeam cum cad din nou de pe picioare.

Am deschis ochii, eram aşezată în pat, îmi simțeam gura uscată, pleoapele grele. M-am ridicat în fund, am zărit tava cu mâncare şi un pahar cu apă aşezate pe un scaun.

Am început să caut prin mâncare un nou bilet de la Abby. Dar nimic. Trebuia să renunț la orgoliu şi să beau apă, chiar să mănânc ceva, pentru că simțeam că mă prăbuşesc.

Cu riscul că ar fi otrăvită mâncarea, am mâncat. Nici măcar setea nu-mi potolisem cu un pahar cu apă.

Mi-am atins fața, simțeam o umflătură sub ochiul stâng, nemernicul acela mă lovise. Iar atunci a fost momentul în care m-am blocat, mi-a trecut un gând teribil prin minte..Oare îmi făcuse ceva? Privirea lui insistentă şi perversă, degetele lui scârboase, prezența lui mă făceau să vomit.