Totul merge bine între noi
*
"M-am trezit brusc, am privit în jur, iar Steve nu era în cameră. Lumina din încăpere deveni obscură. M-am ridicat din pat, somnoroasă şi am făcut câțiva paşi prin cameră.
- Steve? am strigat eu. Însă nici nu răspuns.
M-am apropiat de uşă şi am încercat să o deschid. Dar era încuiată. Am tras de clanță cu putere, însă nu reuşeam să o descui.
- Deschide! Steve!
Un sentiment de teamă începu să mă cuprindă.
- Steve!
- Sunt chiar aici! Vocea din spatele mă făcu să tresar, m-am întors spre el şi am dat nas în nas cu Josh.
- Ce..ce faci aici? am zis eu speriată.
- Nu mă aşteptai? Am venit să terminăm ce am început!
- Să nu te apropii de mine! am țipat eu.
- Eşti frumoasă, Brook!
- Nu îndrăzni! Camera parcă se strâmtora din ce în ce mai mult. Plângeam, nu aveam scăpare.
El se apropie de mine, am făcut câțiva paşi în spate până m-am izbit de uşă. Mâinile lui erau sub rochia mea. Am început să-l lovesc cu pumnii, dar totul era în zadar.
- Ajutor! Lasă-mă în pace!"
- Dă-mi drumul! Obrajii îmi erau umezi, m-am uitat în jur eram în pat, ridicată în fund şi foarte speriată.
- Eşti bine?
- Nu ştiu, Steve era lângă mine. Mă bucuram că e el aici şi nu Josh.
- A fost un coşmar! îmi zise el.
- A vrut să-mi facă rău, am gâfâit eu.
- Nimeni nu îți va face rău, brațele lui mă înconjurară, iar eu m-am făcut comodă la pieptul lui. Am închis ochii, imaginea cu Josh dispăruse. Cel puțin pentru un moment. Nu îmi doream să fiu penibilă, dar toată acea fază stârnise o teamă în mine. Steve îmi mângâia creştetul capului.
- Eşti în siguranță aici!
Aici..în brațele lui? Sau aici..în casa lui. De ce mă gândeam la astfel de chestii? Îmi era doar alături, sigur făcea asta pentru Harry.
Îmi şterse lacrimile de pe obraji.
- Întinde-te, trebuie să te linişteşti.
Asta am şi făcut fără să mai comentez. Eram mult prea neliniştită. Mă bucuram că nu am rămas singură în seara aceasta.
Suna ceva. Am deschis ochii uşor, eram tot pe pieptul lui Steve. Dar ceva continua să sune, o melodie interesantă. Era telefonul! Telefonul lui Steve.
- Steve, am spus eu şoptit. Steve..telefonul..
El deschise ochii şi mă privi, un zâmbet apăru pe fața lui. Apoi dispăru, după câteva secunde. Se ridică brusc şi răspunse la telefon.
- Ok. Nu, sunt treaz. Ne vedem, în jumătate de oră suntem în fața casei tale.
Închise telefonul, îl aşeză pe birou. Părul îi era ciufulit, desfăcut. Îşi frecă ceafa, iar apoi îsi trecu o mână prin păr.
- Harry a sunat, în jumătate de oră trebuie să fim în fața casei lui.
- M-am prins..
- Eşti bine?

CITEȘTI
Masca lui Blake
Romansa"Totul este despre cum l-am cunoscut pe bărbatul, care mi-a schimbat viața şi perspectiva asupra ei. Regulile lui nu sunt întotdeauna pe placul celor, pe care el îi protejează cu atâta sârguință. Însă aceste reguli m-au schimbat din momentul în care...