Oricine poate fi orice

Capitolul 14

Ziua asta a fost una oribila. ! Ma urasc asa de tare , dar mai tare urasc situatia asta. Nu stiu in ce parte sa o iau.

Aseara am ajuns destul de tarziu  acasa . Nu am putut sa adorm decat pe la doua dimineata. Am citit niste chestii interesante pe google . Am vazut majoritatea locurilor parasite din Londra. Cateva depozite , mai multe casa 'bantuite'  si o fabrica care sincer parea putin suspecta asa ca m-am gandit ca ar trebui sa incerc prima data acolo.

Asa ca am luat cheile de la masina in timp ce  ea inca mai dormea. Asa ca iata- ma in Range Roverul matusii. Ai crede ca pentru cineva de varsta matusii mele nu s-ar potrivi o astfel de masina , dar arata foarte bine.

Am ajuns la vechea fabrica de ....sincer nici nu imi amintesc , nu ca as fi tinut minte ceva despre locul asta. Stiu ca cand i-am vazut poza am observat niste nori negrii deasupra si am crezut ca pot gasi ceva.

-Farah, acum e acum ! Poti sa o faci! incercam sa incurajez , dar nu prea mergea.

Am patruns inauntru cu pasi mici , uitandu-ma in toate directiile , chiar nu stiam pe unde ar trebui sa ma duc. Stiu ca ma invarteam pe acolo observand masinarile mari si prafuite care mai aveau putin si se prabuseau.

Am urcat niste scari din lemn , care pareau din ce in ce mai putrezite.  Am observat ca la etajul superior erau  mai multe usi pe un hol lung . Am deschis prima usa si am observat un birou prafuit. Pfff! De parca nu vazusem mai multe case de paianjen. 

Celelalte doua camere erau si ele niste birouri. O singura camera mi-a atras atentia . Era o biblioteca . Niste rafturi mari ,aproximativ din acelasi lemn ca cel din barlogul meu. Erau destul de multe carti groase. Cand am vrut sa apuc una , un scartait de podea m-a facut sa tresar.

Mi-am indreptat privirea catre usa si am vazut o umbra neagra care a disparut imediat dupa ce am vazut-o . 

M-am indreptat spre usa ca sa pot vedea cine a fost . Umbra s-a lasat vazuta din nou pe scari . M-am indreptat repede intracolo , dar nu am vazut nimic. Am coborat la parter si am vazut aceasi umbra in dreptul usii.

Ok , cineva se joaca cu mine si nu prea imi convine. Vedeam inaite umbre. Chiar m-am intrebat de ce nu mai vad , dar nu am mai pus accent pe chestia asta avand in vedere ca am destule pe cap .

Au inceput sa apara mai multe umbre pe pereti. Am inceput sa ma uit putin confuza la ce s- a intamplat . Toate dansau pe tavanul alb , dar usor murdar de praf. Ma inconjurau si au inceput sa si strige toare in acelasi timp "Farah" .

-Lalalalalala! am inceput sa tip si sa imi pun mainile la urechi .Nu mai puteam sa le aud cum imi striga numele.

Eram panicata , nu stiam ce sa fac . Eram asa de derutata . Cine sunt si ce vor de la mine. Cu toate ca aveam o vaga idee.

Lacrimi s-au adunat in coltul ochilor. Mi-am ridicat privirea imediat spre toate acele chestii , uitandu-ma urat am inceput sa strig.

-Stiti ceva ? Credeti ca ma puteti speria ? Sa va spun ceva: vou ar trebui sa va fie frica de mine,pentru ca daca tin eu minte bine eu sunt cea puternica de aici, eu sunt vrajitoare si spirit . ! Nu cred ca stiti ce putere pot sa am . As putea sa va distrug!

-Nu este real! am spus incet si am deschis ochii.

Brusc m-am simtit ciudat. Lacrimile mi s-au oprit si am putut sa simt cum inima mea batea normal. M-am trezit cu alte haine pe mine. Unele negre de piele, nu ca as fi purtat roz sau chestii.

-Ce ? m-am uitat in jos vazand in cizmele mele o creanga. De fapt era o bagheta si mi-a luat putin pana sa imi dau seama asta.

"Esti speciala !" am auzit din nou acele voci.