Oricine poate fi orice

Capitolul 26

-Ce e sunetul ala ?

-Ce sunet?

-Asculta! spun incet.

Se auzeau niste zgomote , parca niste strigate groase, de animal. Se putea auzi cum se indrepta in directia noastra. Zgomotul era puternic. 

Ne-am uitat unul la altul si am spus incet " Ursi!" .

-Farah, trebuie sa scapi de aici cat mai repede. spune panicat.

Ceilalti gladiatori incepusera si ei sa se panicheze si se uitau unul la altul , nestiind ce sa faca.

-Nu ! O sa scapam amandoi. spun repede privindu-l in ochi.

-Farah , nu am chef acum! Rosteşte urmatoarea vraja.

- Nu , Stefan. Am spus ca plecam amandoi. Nu plec de aici fara tine. Prefer sa mor! spun hotarata incercand sa il fac sa se razgandeasca.

-Doamne, cat de incapatanat poti fi! Bine , facem ca tine , dar doar de data asta!

-Dap. Deci fii atent in 30 de sec chestiile alea vor fi aici , asa ca spune dupa mine : Ejus execessum e mundo

Am spus in acelasi timp , iar lanturile au cazut dupa noi.

-Ce fraieri! spun si il iau pe Stefan de mana si il trag dupa mine. 

Am inceput sa alergam printre copaci. Eram asa de neatenti , pentru ca la un moment dat am dat cu capul intr-o creanga. Ne loveam de tot felul de ramurele si m-am ales cu multe zgarieturi de la frunze.

Zambeam cu gura pana la urechi si fugeam prin aceea padure. Stefan, incerca sa se tina dupa mine si chiar imi pare rau pentru starea in care se afla , dar daca ne opream ne-ar fi prins si pe noi acele creaturi.

Dupa 10 min de alergat ne-am oprit sufland greu. Numai puteam vorbi, iar inima imi batea asa de tare, incat credeam ca imi va sari din piept si nu stiu daca era din cauza alergatului sau la cat de bine arata el ciufulit si cu hainele rupte.

-Farah, trezeste ! Esti o mare idioata !

-Poftim? spune el tragandu -si sufletul

-Stai,  ce ? Am spus aia cu voce tare? spun panicata

-Cam da. spune zambind si aratandu-si gropitele.

-Ok. Sa o lasam asa. Ce facem de aici? intreb.

-Pai cate ore mai ai de stat?

-Nu stiu, cred ca vreo trei.

-Nu putem sa le dormim , te rog frumos. spune apropiindu-se de mine .

-Sigur , si eu am nevoie de somn , dar unde?intreb uitandu-ma imprejur.

-Hai sa gasim niste liana si vom face o patura, pe care vom dormi. spune si incepe sa caute ce aveam nevoie.

Dupa multe certuri cu cine cauta , cine impleteste,  am hotărât ca eu sa caut şi el să împletească.

M-am asezat langa el pe un bustean si i-am inmanat toate lianele.

-Poftim! Ar fi bine sa te grabesti!

-Da , ai dreptate. Crezi ca ursi vor veni dupa noi ? intreaba apucandu-se de impletit.

-Nu stiu, dar nu imi mai pot folosi puterile de vrajitoare si nici pe cele de spirit. Am avut dreptul doar la o vraja.

-Si ce vom face ? intreaba uitandu-se la mine.

-Vom muri impreuna! spun zambind si aratandu-mi perlele care nu am mai mancat ceva comestibil de multe ore.

-De ce mereu nu ma lasi in urma? Adica nu ai vrut sa mor , iar eu am facut lucruri oribile  . spune intorcandu-se cu fata la mine.

-Pentru ca oricat de idiot esti si oricat de mult mai face sa sufar , eu tin la tine . M-am cam atasat de acest Stefan. spun privindu-l in ochii.

-Si eu m-am atasat foarte mult de tine  si nu cred ca as rezista sa te pierd , dar acum chiar ar trebui sa dormim , pentru ca simt cum imi cedeaza ochii si se vor inchide.

-Ai terminat aceea patura ? spun uimita.

-Da, normal ! Poftim. spune si o asaza pe jos aratandu-mi sa iau loc.

Ma asez pe patura improvizata si necomfortabila si ii fac loc si lui. Se aseaza cu fata la mine ,iar eu il privesc cum isi gaseste o pozitie buna. Ii observ trasaturile fetei care sunt bine conturate si ma holbez la fiecare detaliu al fetei sale frumoase. Ii vad buzele rozalii si carnoase cum se unesc intr-o linie perfecta , iar apoi ma uit mai sus la ochii sai ca nistre pietre de jad ce ma fixeaza cu privirea lor blanda.

-Esti frumoasa! spune asezandu-si capul langa al meu , iar eu rosind toata.

-Nu pot sa te contrazic. spun zambind.

-Stii, cand vrei esti simpatica.

-Doar cand vreau ...?

-Nu, adica nu la asta ma refeream . Vroiam sa spun ca nu esti asa de intepata cand esti linistita .

-Acum mai sunt si intepata? intreb uitandu-ma urat la el, dar chicotind in gandul meu

-Nu , nu adta doream sa spun. Haide, Farah , stii la ce ma refeream?  spune facandu-si ochii de catelus.

-Si la ce vroiai sa te referi ? intreb facand-o pe curioasa.

-Vroiam sa spun ca esti inteligenta ,sensibila, buna, frumoasa, adorabila atunci cand ma privesti. spune abtinandu-se sa nu rada.

-De unde ti-ai dat sea...

-Deci este adevarat! spune , iar eu eram asa de nervoasa ca a observat . Acest lucru ma facea vulnerabila , iar eu nu sunt asa.

-Tu, nesufetitule , cum iti permiti sa imparti patura asta prost improvizata cu mine.spun si incerc sa il impimg , dar nu fac decat ca el sa ma prinde de maini si sa ma gadile.

Eu radeam cu gura pana la urechi si nu stiam cum sa il fac sa se opreasca.  Am cazut pe pieptul lui si l-am privit in ochii. Eram vrajita de aceea culoare a smaraldului ce pur si simplu ma fascina.

Am simtit cum spatiul dintre noi s-a micsorat , iar buzele noastre s-au contopit intr-un sarut perfect.

Era asa de magic cum totul disparea usor usor din mintea mea, umplandu-mi stomacul cu acele molii enervante.

Am rupt sarutul , pentru ca nu mai aveam aer .

Ne-am privit si mi-a spus:

-Ar trebui sa dormi .

Mi-am pus capul pe pieptul sau , iar a cuprins cu bratele sale mari trupul meu firav .

Am adormit imediat cu gandul la....