Miranda

Capitolul 35

Miranda P.O.V
Era ora 8:30 dimineața, iar eu nu mai puteam dormii.
Nu știu daca este din cauza entuziasmului sau al lucrurilor care tot mișuna la mine prin stomac, dar ador sa ma simt așa.
Am o stare atât de buna, încât imediat cum am ieșit din dormitor, am mers si am pregătit ceva pentru micul dejun.

Știu ca Nathaliel mi-a spus ca adora clătitele, așa ca asta fusese cea mai bună opțiune.
Gândurile ma tinusera trează toata noaptea, iar eu încă nu puteam conștientiza că dupa atatea locuri oribile prin care trecusem, apăruse lumina.
Nathaliel.

Părinții mei știau de relația cu el, am avut grija sa ii țin la curent cu (aproape) tot ce se întâmpla in viața mea.
După ultima tragedie, părinții mei fuseseră cei ce ma ajutasera cu ideea de a-i pregăti aceasta surpiza lui Nathaliel.

Așez clatitele pe masa adăugând nelipsita Nuttela și cateva fructe delicioase in tîmp ce aud telefonul cum începe sa imi vibreze.
Mama era cea care ma suna, așa ca nu ezit, raspunzand mediat
-Hei iubito, ce faci?
-Hei mama, pregăteam micul dejun. Tu ce faci? Tata ce face?

-Suntem bine scumpo, te-am sunat sa iti spunem ca mâine suntem invitați la balul de caritate.
Aproape uitasem de el, este tradiția noastra.
Sper ca poți ajunge, si Nathaliel e binevenit.
-Oricum, ne vom întoarce diseară in California, deci s-ar putea sa venim.
Însă trebuie să vorbesc și cu el.
Singur nu e nicio problema daca ma însoțește?

-Sigur iubito, așa l-am cunoaște mai bine, spune mama entuziasta
-Atunci e stabilit, va iubesc!
-Și noi te iubim!
Fix insa când voiam sa iau și sucul de portocale din frigider, Nathaliel își face apariția in bucătărie cu un zâmbet larg ascuzand ceva la spate

-Buna dimineața, iubito! Îmi spune sărutandu-ma tandru
-Buna dimineața, iubitule! Spun ușor reținută, fiind amândoi la fel de surprinși ca am folosit acest apelativ
-Mmm, .arată delicios, îmi spune și își inspira mirosul pe care l-au lăsat bunătățile de pe masa
Dar si clatitele miros extraordinar, adaugă făcându-ma sa chicotesc

Înseamnă ca meriți un cadou, continua, urmand ca un buchet imens de trandafiri roșii sa imi invadeze retina
-Nathaliel..sunt superbi, spun încet mult prea suprinsa
-Orice pentru printesa mea

-Dar când i-ai cumpărat?
Nu îmi amintesc sa te fii văzut aseară cu ei
-Un magician nu își dezvăluie niciodată secretele, răspunde copilăresc.
Ne așezăm împreuna la masa și terminam de mâncat intr-un timp record.

-Nathaliel, de fapt vreau sa te intreb ceva.
Mâine se organizează un bal de caritate in orașul meu, ți-ar plăcea sa mergi cu mine? Îl intreb adăugând un zâmbet copilăresc pentru a l convinge
-Bine-nțeles iubito, mi-ar face plăcere

-Minunat, de-abia astept sa te vad la costum, șoptesc cu un zâmbet prostesc pe fața.

                            ***

Pe drum am ascultat muzica și am cântat cat ne-au tinut plămânii, iar  Nathaliel mi-a arătat genurile sale muzicale preferate și se pare ca avem mai multe in comun decât as fi crezut.
Fusese un drum lung ce-i drept, însă orele petrecute cu el erau absolut minunate.
Mi se pare încă incredibil cum de poti ajunge sa te îndrăgostești de cineva atat de repede, atat de...natural

Însă, ajunsesem in sfârșit in California.
Nathaliel insistase sa il las la el la apartament pentru a-și lua mașina,  iar eu decisesem sa merg acasă pentru a ma putea pregătii pentru ieșirea in mall.
Kate ma întâmpina ca de obicei cu un zâmbet uriaș și cele mai călduroase îmbrățișări

-In sfârșit ai venit acasă, cum a fost?
Ce ai facut?
Cum a fost la pat?
-Și tu mi-ai lipsit, Kate.
Cum a fost fără mine prin preajma? Zâmbesc schimbând subiectul
-Nu a fost atât de rău, Stefan mi-a ținut companie, îmi spune adăugând un zâmbet cu subînțeles
Siii? La tine cum a fost cu Nathaliel? Ma refer la vacanța, desigur, îmi spune și începe sa rada zgomotos

-A fost frumos in vacanța Kate și nu te aștepta sa iti dau alte detalii
-Deci sexutul a fost bun, am priceput, spune râzând cu mâinile în aer
-Katee! Tip uimită de cat de directă fusese

După ce am mai petrecut puțin timp cu Kate și mi-am făcut și un dus, m-am îmbrăcat destul de lejer și am coborât atunci cand Nathaliel ajunsese în fața blocului
-Deja ți s-a făcut dor de mine? Îl intreb zâmbind asemenea oricărei adolescente tipice îndrăgostite
-Îmi e dor de tine și când ești lângă mine, nu m-as satura niciodată de tine, șoptește sărutandu-ma tandru

                             ***

După câteva ore de umblat prin magazine, ne-am cumpărat fiecare câte ceva: eu o rochie lunga și neagră mulată simpla cu spatele gol, ce venea perfect pe forma corpului, dar și o pereche de sandale negre cu toc subțire, iar Nathaliel un costum superb negru, alături de o cămașă albă și un papion roșu.
Băiatul ăsta este irezistibil.

-Ne vedem mâine iubito!
Nu mai am răbdare să te văd în rochia ta neagră, șoptește apropiindu-se de mine
Ca apoi să ti-o dau jos, adauga inainte sa ma prindă de mijloc.
Buzele sale calde ajung sa se contopeasca cu ale mele intr-un sărut pasional, in timp ce mâna lui Nathaliel coboară tot mai jos de spatele meu, făcându-ma sa ma relaxez complet.

-Suntem in masina, murmur realizand ca oricine ne-ar fi putut vedea
-Esti foarte perspicace, murmura cu buzele peste ale mele
Ma prinde de fese și ma trage cu grija mult mai aproape de el, la scurt timp ajutându-ma sa ajung deasupra lui.

Sincer, adevarul era ca nu imi pasa daca ne-ar fi văzut cineva, chiar daca in alte momente și cu alte persoane mi s-ar părut dezgustător, cu Nathaliel e diferit, intr-un sens bun.
Mâna mea ii mângâie ușor scalpul, iar el coboară cu săruturile încet spre gâtul meu

-N..Nathaliel, spun încet
-Ma opresc iubito..chiar daca nu as fi vrut, îmi șoptește și ma săruta pe frunte
-Poți venii sus, ii zic vrând cu adevărat sa continuam ce începuserăm aici
-Iubito, a fost o zi lunga.
Trebuie sa ne odihnim amândoi, dar ne vedem mâine și continuam, îmi raspunde pe un ton mult prea senzual

Anunț!
In curând se va termina primul capitol din aceasta carte, dar m-am gândit bine și îl voi face și pe al doilea pentru ca am multe idei și cred ca va ieși frumos.
Va mulțumesc ca ma urmăriți și îmi apreciați munca, contează enorm pentru mine! ❤️