Ea, o fata timida, poate prea visătoare, ajunge sa se îndrăgostească pentru prima dată. Lucrurile nu merg însă așa cum se astepta și află că durerea sufletească e mai presus decât cea fizica.. Așa se simte cu adevărat iubirea?
Mă trezesc cu 2 ore mai devreme și deschid dulapul imens. Cu toate că mi-am pregătit o ținută cu o seară înainte, mă uit la vremea de afară care nu ține cu mine. O pătură de nori a acoperit întreg orașul, așa că decid sa îmi iau niște pantaloni mai eleganți și o cămașă albă pe care o deschid la primii doi nasturi. Aleg să mă machiez puțin mai mult decât de obicei și la final pornesc încrezătoare spre noua etapă a vieții mele.
Nu am fost ieri la deschidere, pentru că oricum nu cunoșteam pe nimeni și nu aveam chef de ieșiri în oraș, așa că am decis să merg azi direct la cursuri. Primul laborator e cel de Anatomie pe care îl mai făceam cu încă o grupă. Intru în sală și observ că majoritatea colegilor se știu deja între ei, așa că mă așez în prima bancă. Am de gând să fiu atentă și să dau o primă impresie bună. Lângă mine se așează o fată micuță de statură, blondă cu niște trăsături extrem de frumoase.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-"Bună! Eu sunt Nicole!" Spune ea încet, de parcă mi-ar spune un secret.
-"Maya, încântată!"
-"Cum de nu ești în spate cu celelalte fete?"
-"Cu ele?" Întreb, făcând semn spre un grup de fete, îmbrăcate de parcă pleacă de la facultate direct in club. "Nu prea par a fi genul lor." Râd eu.
-"Nici eu, cu siguranță." Chicotește și ea. "De unde ești?"
-"Câmpulung. Tu?"
-"Uu! O să vin la tine la munte în vacanță. Eu sunt de aici, din București."
-"Te aștept cu mare drag." Zâmbesc eu. Chiar pare o fată drăguță. Sper să ne înțelegem bine.
Orele trec greu. Mă mai duc la 2 cursuri, după care pornesc spre casă. În fața blocului mă întâlnesc cu Mihai care pornește zâmbind spre mine când mă vede.
-"Ce face vecina mea preferată?"
-"Oh, mai taci!" Îl împing eu ușor. "Tocmai am venit de la facultate și sunt lihnită, o să mănânc tot frigiderul."
-"Și eu am coborât acum ca să merg sa mănânc ceva prin oraș. Vrei sa vii?"
-"Sincer, prefer sa gătesc eu ceva. Dar dacă vrei, poți veni la mine." Îmi dau o palmă peste frunte mental. De ce l-am invitat la mine?
-"Nu aș putea refuza o așa ofertă."
Intrăm amândoi în liftul micuț și simt cum tensiunea dintre noi crește. Niciunul nu spune nimic, iar Mihai mă privește serios. E foarte aproape de mine și ori e doar în capul meu, ori distanța dintre noi începe să scadă. Clopoțelul liftului mă aduce cu picioarele pe pământ și ies repede, pentru că aveam urgent nevoie de o gură de aer.
-"Ce vrei să mâncăm? Ai preferințe?"
-"În oraș as fi mâncat niște Carbonara. Dar nu vreau să te pun sa faci ceva prea complicat. Poți găti ce vrei, chiar nu mai fac mofturi."
