Alege cu INIMA

Capitolul 8

Eu mă joc ușor în părul lui și simt cum mâinile sale coboară până îmi ajung pe coapse, moment în care tresar. Ajung sa stau sub el și poziția în care suntem e destul de intima, lucru care îmi provoacă un oarecare disconfort. Buzele sale le părăsesc pe ale mele și mă sărută acum pe gât. Simt cum se îndreaptă spre una dintre fesele mele cu o mână și atunci îl strâng ferm de braț.

-"Îmi pare rău.. cred că m-a luat valul. Nu am vrut să te fac sa te simți inconfortabil." Îmi spune.

-"Ăă.. e ok" mă bâlbâi.

-"Nu vreau sa crezi că te presez in vreun mod. Nu sunt genul de băiat care să facă asta."

Aleg să îi răspund cu un zâmbet, încă respirând sacadat din cauza episodului de mai devreme.

-"Cred că ar trebui să plec, am mult de muncă dacă vreau să ajung la zi cu lecțiile de săptămâna trecută."

-"Pai.. și toate astea.. înseamnă că suntem în regula?"

Mă sărută scurt.

-"Suntem ok.. am realizat că am nevoie de cineva lângă mine cu care sa mă bucur de reușite."

Ne îndreptăm spre ieșire și zâmbetul îmi ajunge până la urechi. Observă asta și zâmbește la rândul lui.

-"Să ai grija de tine, alintătură!"

-"Și tu!" Îi zic emoționată.

***

Weekend-ul următor rămân din nou singură și îl invit la mine să ne uitam la un film. Am găsit o comedie romantică și ne simțeam chiar bine împreună. La un moment dat, în film era o scenă mai fierbinte, iar George se întoarce spre mine și începe să mă sărute. Mă aflam din nou în brațele lui iar una din mâinile sale ajunge pe interiorul coapsei mele, înfiorător de aproape de zona mea intima. Simt cum pelvisul meu ia foc, însă ceva nu mă lăsa să continui.

-"Scuze!" îmi spune când simte cât sunt de încordată. "Credeam că.."

-"Nu, nu îți mai cere scuze.. doar că.. din moment ce ți-am zis că ești primul meu iubit, sper că îți imaginezi și că.. gen.. nu am mai făcut asta niciodată."

-"Îmi imaginam asta." Zâmbește șmecherește. "Nu m-ar deranja sa fiu primul." Cuvintele lui îmi răsună în cap.

-"Și nu e că nu vreau, doar că.. vreau sa fiu 100% sigură când o să se întâmple. Sper că înțelegi ce vreau sa zic. E important pentru mine. Nu mai zic de faptul că ai mei se pot întoarce oricând și nu mă simt deloc confortabil cu asta." Încep eu să mă scuz.

Îmi zâmbește din nou și mă ia în brațe, făcându-mi semn să privesc în continuare la film. Ne-am mai sărutat de vreo câteva ori pe parcursul filmului, însă nu a mai încercat nimic.

***
Miercuri seara mama a vrut să îl cunoască așa că ne-am oferit să îl invităm la cina, deoarece venea și sora mea mai devreme acasă. Eram super emoționată și chiar îmi doream să iasă totul perfect.

Ne aflăm cu toții la masa. George a adus flori pentru mama, sora mea și pentru mine.. însă nu știe că ele nu sunt așa ușor de cumpărat.

-"Și spune-mi, la ce facultate vrei sa mergi? Ești în ultimul an, nu?"

-"Da, vreau să intru la Drept. Sunt foarte pasionat de justiție și vreau să cred că încă se mai poate face dreptate pentru unii oameni." E foarte serios când vorbește, iar mama îl privește într-un mod destul de intimidant.

-"Învață foarte mult pentru asta." Mă bag și eu în discuție.

-"E o facultate destul de grea" spune mama. "O să trebuiască să înveți să îți gestionezi foarte bine timpul și uneori tot o sa realizezi că parcă nu îți mai ajunge pentru nimic." Vorbele ei nu par deloc încurajatoare.

-"Aveți perfectă dreptate, însă dacă știi care îți sunt prioritățile, toate or să vină de la sine." Mama nu pare încântată de el, dar sper că e doar o atitudine pe care o adoptă pentru a da de înțeles că nu se lasă impresionata prea ușor de câteva vorbe.

Seara trece destul de repede, discutând despre diverse lucruri legate de școală și viitor. Nu îmi place deloc atitudinea mamei și simt că de fiecare dată când vorbește sau pune o întrebare vrea să scoată în evidență nepotrivirea dintre caracterul meu și al iubitului meu. Însă cred că sunt eu prea paranoică.

-"Ce a fost asta?" O întreb după plecarea lui George.

-"E ceva ciudat la el. Nu îmi inspiră deloc încredere."

-"Abia l-ai cunoscut, nu ai cum să îți formezi o părere după câteva întrebări."

-"Ești amuzantă, draga mea. Nu am terminat psihologia degeaba. E ceva la el ce nu îmi place deloc. Nu vorbește deloc despre familia lui și menține mereu o atitudine defensivă când porți un dialog cu el."

-"Asta pentru că îl atacai cu fel și fel de întrebări! Ești atât de.. aagh.. puteai doar sa te comporți normal pentru o seară și să te bucuri pentru mine. Când a venit prietenul lui Sissi prima dată la noi nu ai reacționat așa și nu ai pus întrebări de-ale tale de psihologie."

-"Pentru că nu a fost cazul. Poate mă înșel, însă e puțin probabil."

-"Mulțumesc, mama.." îi spun ironic, după care urc în camera mea.

După câteva minute, in camera mea își face apariția Sissi.

-"Ești bine?"

-"Nu am nimic. M-a enervat mama cu atitudinea ei, atâta tot. "

-"Nu vreau sa par nașpa acum, dar mama are experiență cu oamenii. Adică.. ar trebui să ai grijă înainte să ajungeți să faceți și altfel de chestii pentru că îți poate părea rău după.. știu că e primul tau iubit, însă nu înseamnă că e și cel mai bun pentru tine. Doar gândește-te la asta, ok? "

O privesc cu dezamăgire și simt că o iau razna.

-"Serios, Sis? Și tu? Nici măcar sora mea nu ține cu mine?"

-"Nu e vorba despre asta. Îți vrem binele și atât. "

Nu reușesc să închid un ochi toată noaptea. Nu îmi vine să cred că se comportă așa amândouă. Doar pentru că sunt cea mai mică nu înseamnă că trebuie să fiu ținută într-un glob de cristal. Macar tata nu a zis prea multe. Însă nici asta nu îmi pare un semn bun, pentru că din nou, cu prietenul surorii mele rade și face tot felul de glume. De ce trebuie sa fiu eu atât de ghinionista?