All or Nothing

Capitolul 10: Atingeri

                                                 Capitolul 10: Atingeri

                         “ I taste the good and bad in you and want them both”

 

Drumul a fost relativ scurt. Nu am avut timp sa ma asez prea comod pe scaun, ca am si ajuns intr-un cartier plin de blocuri uriase. Cred ca a durat mai mult timp pana ce a gasit David un loc de parcare, decat drumul in sine. Locatia nu parea una tocmai pentru oamenii modesti. Un indiciu esential era faptul ca majoritatea masinilor erau de lux, iar cladirile erau imense si erau perfect intretinute. Am tot inceput sa ma intreb cum de isi permiteau David si Erika sa locuiasca intr-un asemenea loc. Dar…am preferat sa abandonez acel gand. Nu cunosteam situatia materiala a parintilor lor. Poate ca nu se implicau prea mult in viata propriilor copii, dar nu i-ar fii lasat sa locuiasca pe strazi. Niciun parinte nu ar face asta.

Intr-un final, David oprii motorul si iesii din masina. I-am urmat exemplul, inlaturand centura de siguranta si iesind imediat. A incuiat masina, apoi mi-a facut semn sa-l urmez. M-am supus si mi-am grabit putin mersul , pentru a tine pasul cu el. Ne-am oprit in fata unui bloc la fel de imens ca toate cele din cartier. David si-a scos ceva ce semana cu o cartela de acces si a trecut-o prin fata unui aparat. Acesta a scos un strident tiuit, dupa care, usa s-a deschis. Daca am avut impresia ca exteriorul este unul bine intretinut, ei bine, interiorul blocului arata exceptional ! Tablouri pe pereti, covor, mese si scaune frumos amenajate. Am vazut pana si o canapea ! Ce mai loc ! Mi-a parut teribil de rau ca nu am putut sa zabovesc mai mult timp, analizand parterul blocului. David, era grabit ca de obicei, si deja incepuse sa urce scarile. Spre fericirea mea, nu locuia la un etaj prea inalt, deci, nu eram nevoiti sa luam liftul.

Am ajuns in fata unei usi negre, metalice. Aceta a scos un set de chei, a ales una si am intrat intr-un apartament la fel de luxos, in conformitate cu blocul. M-am descaltat si am inceput sa privesc holul, care eram cam de dimensiunea camerei mele, de acasa. David mi-a observat mirarea, si a vrut sa puna capat intregii mele confuzii:

-Baia e drept in fata. Te descurci tu cu produsele Erikai, nu ma pricep la lucruri de genul. Poti sa stai cat vrei, prosoape gasesti acolo, destule. Doar…relaxeaza-te ! mi-a spus el rapid, si banuiam ca a intrat in camera lui. Am incercat sa trec peste reactia sa, si m-am indreptat spre baie. Baiatul asta era tare ciudat ! Am ignorat toata starea de neliniste pe care mi-o oferea, si m-am bucurat din plin de o baie calda. In sfarsit ma simteam curata ! Stiam ca urma sa duc o adevarata lupta cu uscarea si aranjarea parului meu, dar merita din plin ! Mi-am sters cu grija de apa, apoi mi-am imbracat hainele de schimb, si intr-un final am iesit din baie. Nu stiam ce ar mai trebui sa fac. David inca era in camera lui, si nu imi parea o idee foarte buna sa-l deranjez, de la orice ar fii facut el acolo. Insa, nu imi suradea nici gandul se a ma instala in apartamentul lor, fara a cere vreo permisiune. Asa ca m-am decis sa bag la usa lui David. Cand nu am primit niciun raspuns, primul gand care mi-a strabatut mintea, a fost ca baiatul ar fii plecat. Dar… in clipa urmatoare, usa s-a deschis usor. Il vedeam pe brunet, cum nu mi-a mai fost dat sa il vad. Imbracat intr-o pereche de pantaloni de trening negrii, si un tricou gri. Insa, cireasa de pe tort, erau ochelarii de vedere pe care ii purta. Nu-mi putea da seama cum, dar acest aspect il intinerea. Il facea sa para mult mai tanar, mai mic de statura, si mai firav, toate acestea in ciuda prezentei sale impunatoare cu care eram obisnuita in mod normal. Baiatul ma privii sceptic, dar, apoi ma poftii in camera.

Totul era conform asteptarilor: ordonat si masculin. Mobila neagra contrasta perfect cu peretii albi. Iar cartile frumos asezate in biblioteca, pe birou si cam peste toate piesele de mobilier, il faceau pe David sa para cu adevarat un tanar preocupat de cultura. M-am asezat nesigura pe patul lui mare, cu asternuturile albastre inca intinse, ceea ce insemna ca nu-l trezisem din somn.

-Scuze ca a durat atata. Uneori, chiar pot sa pierd drastic notiunea timpului. m-am scuzat eu, razand putin agitata. David, doar mi-a zambit usor si s-a asezat langa mine. Mici stropi de apa imi cadeau din parul inca ud, ceea ce i-a atras atemtia. M-am gandit ca isi facea griji cu privire la podea. Asa ca mi-am dat parul intr-o parte si am incercat sa-l mai sterg putin cu prosopul pe care mi-l tineam pe umeri. Moment in care, David mi-a prins mana si mi-a luat prosopul de pe umeri. Nu mi-am dat seama ce incerca sa faca atunci cand s'a dus in spatele meu, si mare mi-a fost mirarea cand a inceput sa-mi stearga parul cu prosopul. Nu spunea nimic, doar lua bucla cu bucla si le stergea in cel mai delicat mod posibil. Situatia era oarecum jenanta pentru mine, si am incercat sa intretin o conversatie pentru a ne distrage atentia amandurora:

-Uneori…ma gandesc serios sa il tai, e de-a dreptul imposibil. spuneam adevarul ! Chiar voiam sa ma tund, de cele mai multe ori. Un par lung, nu e prea usor de intretinut. Insa, David parea complet absorbit, tot ce a facut a fost sa ingane un “ mhm “ si sa continue sa-mi stearga parul. Cata rabdare putea sa aiba ! Fara sa-mi dau seama, reusisem sa ma detensionez. Incepusem sa ma relaxez . Stiam ca as putea sta asa ore in sir, dar, zgomotul unei sonerii stridente ne-a trezit pe amandoi la realitate. David se ridica din pat si pornii spre usa spunand:

-Sa nu-l tai niciodata ! si iesi lasandu-ma acolo, si mai confuza decat eram.