Al treizeci și unulea

537 72 12
                                    

 
           Roșcata se așează epuizată pe patul din camera de cămin a celor doi băieți. După un drum extrem de tăcut, cei doi tineri ajunseseră în sfârșit "acasă". Noah era la facultate și lăsase un dezastru în urma lui, însă asta nu îl îngrijora pe Matty acum. Alte gânduri îi traversau mintea.

           — Deci, Jess, acum îmi spui ce era cu toată zarva aia?

            Se putea observa de la o poștă că fata era agitată și lipsită de stare. Era evident că ascundea ceva, ceva ce părea a fi, din câte observa Matty, foarte grav.

        — Nu era nimic, înghiți în sec J.P..

        Băiatul se așeză lângă ea.

        — Nu mă minți!

          Matthew încercă să se uite în ochii ei, însă Jessica își întoarse rapid privirea. Acum știa că mințea.

           Adolescenta își luă într-un mod impulsiv rucsacul al cărui fermoar nu era total închis și se ridică de pe pat, vrând să plece, însă în acel moment, un pliculeț cu praf alb căzu pe covor. Matthew îl privi şocat, cu buzele întredeschise, apoi ochii lui se opriră asupra Jessicăi.

         

Cât am iubit Soarele Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum