o clipa trei destine

si eu nu sunt EL

Alexander

Ma simt gol pe interior, cred ca sunt campionul de anul acesta la cel mai idiot om. Am ranit singura fata la care am tinut in viata asta. Pur si simplu nu m-am putut controla. Toata viata mea oamenii au facut ce am vrut eu, au facut asta din admiratie, din respect, pentru ca i-am platit, dar cel mai des pentru ca le inspir frica. As vrea sa pot scrie un cec cuiva si sa stearga din mintea ei ceea ce am facut. As fi putut sa-i dau acel medicament care se foloseste pentru cei care au suferit traume si-ii face sa uite ultimele zile. De ce nu am facut asta? Ooo da pentru ca am vrut sa fiu corect si sa avem o relatie bazata pe sinceritate si nu pe manipulare. Fix acum m-a lovit constiinta, fix cu EA.

Am incercat in ultimele zile sa ma concentrez pe altceva,pe munca,dar pur si simplu nu am reusit ma bantuie imaginea ei. E peste tot am impresia ca-i simt parfumul ca ea e inca aici cu mine, ca a reusit sa ma ierte.

Inchid ochii si ma ia in brate si ma saruta si daca ma concentrez o pot simti acolo lipita de mine, dar deschid ochii si-mi amintesc ca ea e langa altcineva, ca eu nu sunt EL pentru EA. M-am gandit sa-i aranjez un mic accident lui, dar ea inca sufera din cauza mea, e prea devreme pentru a cauta consolarea la mine in brate si nu as vrea sa apara altul Andrei imi este suficient nu vreau sa o atinga si altul.

E inutila toata puterea mea, pentru ca acum am aflat ca nu-i pot cumpara pe toti din jurul meu. Nu pot cumpara o Anne, nu pot cumpara iubire, nu-mi pot cumpara o familie. E absurd acum sa spun ca nu am vrut sa o ranesc, ca am vrut doar sa simt ca ma asculta, ca intelege, ca vrea sa faca parte din lumea mea plina de pacate. Am vrut sa cobor un inger care urma sa fie mama copilor altora direct in iadul meu plin de toate pacatele posibile, cred ca familia mea a si inventat cateva noi. Am crezut ca ea ma intelege, ca ma accepta si apoi a ridicat brusc un zid intre noi, a pus o bariera si nu m-am mai putut controla.

Oare ajuta daca ii trimit flori? Ar trebui totusi sa incerc, chiar daca nu e chiar stilul meu sa trimit flori nu am facut asta niciodata si simt ca daca as face asta acum n-as mai fi eu.

Anne

E deja ora 5 dimineata si Andrei inca n-a ajuns acasa si nu trebuie sa fac un efort foarte mare de gandire pentru a-mi da seama unde este si ce face. Gandul ca e cu alta imi provoca greata la inceput, dar acum am inceput sa accept ideea, pur si simplu nu ma mai gandesc la asta.

Am despachetat, am facut curat, am incercat sa fac ordine in jurul meu, sperand ca voi reusi si sa refac ordinea din viata mea.

Nu stiu cum am ajuns aici, nu stiu cum de a reusit Alexander sa-mi faca lumea sa graviteze in jurul lui asa brusc. Oare el se mai gandeste la mine? Am incercat sa revin la lumea mea pre Alexander, dar Andrei in seara asta mi-a reamintit de ce mi-am dorit sa fug.