o clipa trei destine

un zid

Alexander

Orice ar spune ea, oricat de familiar ar fi el stiu ca ce simte atunci cand ne privim in ochi e unic, e magic, e chimie pura, e dragoste, e iubire, e totul, e lumea mea ce graviteaza in jurull ochilor ei albastri, e obsesia mea care in invarte in jurul buzelor ei, ea e totul. Pentru mine iubirea a inceput cu ea, chiar daca pentru Anne iubirea a inceput cu Andrei. Ea e femeia pe care o iubesc si sunt decis sa nu o las sa se casatoreasca cu altcineva pentru ca sunt convins ca acel accident nu a a fost un simplu accident a fost mana destinului care ne-a unit lumile pentru a ne arata ca existam unul pentru altul.

-Anne nu-mi pasa ce spui, nu conteaza, uita-te in ochii mei si o sa vezi raspunsul la toate, pentru ca si eu il vad in ochii tai. Ochii tai albastri sunt raspunsul pentru mine. Stii cand ne-am cunoscut prima data in noaptea aia si m-am uitat in ochii tai am simtit iubire, pentru mine chiar exista iubire la prima vedere am simtit-o cu tine. Emotional stiu sunt un om nimic, dar iti promit ca pentru tine voi fi cea mai buna versiune a mea, ca voi face totul posibil pentru tine.

-Alex, tu chiar nu intelegi eu vreau o viata normala . Imi poti oferi o viata normala? O viata in care copiii mei sa nu mosteneasca diverse afaceri dubioase, sa nu primim amenintari in posta?

-Nu stiu ce crezi tu, dar eu am crescut asa si nu a fost asa cum iti imaginezi tu. Nu o sa-mi inchid familia intr-o fortareata. Anne nu-ti pregatesc o colivie stralucitoare in care sa te inchid. Intradevar sunt multe masuri de securitate, dar asta nu te va opri asa cum nu te opreste acum. Ne stim de atata timp si mie mi se pare ca duci o viata normala ca totul e ca inainte sa ne cunoastem.

-Alexander cum sa fie ca inainte sa ne cunoastem?!? Mi-ai dat lumea peste cap, eram sigura de ceea ce vreau! Alexander urma sa devin mama si ghici ce nu tu erai tatal.

-Pentru ca nu te cunosteam inainte! Anne asta a fost destinul nu-l putem schimba asta e situatia actuala. Asta e prezentul haide sa traim in el, ma iubesti si te iubesc. De ce iti faci atatea griji? De ce esti asa preocupata de viitor? Noi traim acum, noi ne iubim acum, viata e scurta. Chiar ai vrea sa-ti irosesti viata asta scurta cu o persoana pe care nu esti sigura ca nu o iubesti? Anastasia te iubesc! Anne vreau sa fii sotia mea.

Ma uit in ochii ei si vad socul pe fata ei si cred ca am lacrimi in ochi.

-Anne nu mai suport jocul asta te rog. De ce trebuie sa te joci asa cu mine?

-Alexander alaturi de tine nu as putea sa am vreodata viata pe care mi-o doresc. Poate eu si Andrei nu impartim dragostea asta nebuna pe care o simt cu tine, dar e iubire, genul ala de iubire care poate sustine o familie.

Sunt terminat nu stiu, nu mai stiu ce sa fac si ce sa spun.

-Anne in momentul in care vei deveni sotia lui pentru mine viata asta nu mai are sens. Tu i-ai dat un sens. Inainte erau doar afaceri acum esti TU si restul lucrurilor. Tu esti prioritatea mea.

Si nu mai rezist o iau in brate pentru ca vreau sa o simt iar la mine in brate. Sa o simt in siguranta. Surprinzator nu se retrage si se ridica pe varfuri si-mi sopteste.

-Alex nu vreau sa fiu sotia ta te rog sa pleci. Putem fi prieteni, apreciez efortul pe care il depui ca sa ma tii in siguranta, dar chiar nu vreau si nu pot fi sotia ta, peste o luna voi fi sotia altcuiva.

Si se desprinde din imbratisarea mea si ma simt gol si singur si pierdut. Sunt parasit, singura femeie pe care am iubit-o pe lumea asta ma paraseste in cel mai clar mod cu putinta, devenind sotia altuia. Si inchide usa, pune o usa intre mine si ea, a ridicat oficial un zid, iubirea vietii mele ma inchide dincolo de zid pentru ca nu ma vrea. Tot ce imi doresc e sa ajung acasa si sa ma beau, vreau sa beau sa uit de toate, vreau sa beau pana nu mai doare, pana Anne nu mai exista, pana noaptea aia ploioasa dispare, pana trec toate. Am obosit, mai bine am grija de al treilea razboi mondial decat de sufletul meu e mult mai usor sa mentii pacea in lume.