My Strange Husband {Jeon JungKook}

<44>

^Peste o luna ^ Perspectiva lui Taehyung ^

În sfârșit, am ocazia să o întâlnesc pe ființa care mi-a secat și mi-a dat mințile peste cap în ultima lună.

Am așteptat momentul acesta atâta timp, iar acum, jur că o voi face să plătească pentru tot ce mi-a făcut.

O șansă mai bună ca asta, nici nu ar fi existat. Să fiu trimis de către părinții mei pentru a încheia un parteneriat cu părinții ei.

Tatăl ei, fiind deținătorul restaurantelor de lux din sudul Coreei,iar părinții noștri s-au gândit să încheie un parteneriat între firme.

Ca, câteva din hotelurile noastre să ia în spațiu restaurante de ale lor. Și culmea , s-au decis să încheie acest parteneriat prin copiii lor,iar ea nu știa asta. Știa doar că va trebui să se întâlnească cu tatăl meu, și nu cu mine.

Pășesc cu încredere în restaurantul în care avea să o întâlnesc din nou pe misterioasa Kim Jennie.

Da, am reușit să-i aflu numele cu ajutorul lui Yoongi, și am rămas plăcut surprins să aflu că avem același nume de familie.

Zâmbesc în colțul gurii când îi zăresc chipul la câțiva metrii distanță de mine. Buze pline, pielea albă și fină, bucle lungi, picioarele lungi, ochii aceia captivanți și din nou, o rochie elegantă , aproape ca cea roșie..doar că aceasta era mult mai scurtă și mai mulată pe corpul ei perfect.
Aishhh, cât mi-a luat să o pot întâlni din nou, și în tot acest timp...mintea îmi era doar la ea.

,, Ești a mea acum! " spun în gândul meu și rânjesc involuntar, fixându-mi privirea pe ținta din fața mea,care se ridică în picioare când îmi simte prezența și pare gata să pice din picioare din cauza faptului că sunt eu aici, și nu tatăl meu.

Acum că am găsit-o, nu plănuiesc să o las să plece prea curând. Nu până nu mi-o scot complet din cap, până nu îmi dau seama ce are ea atât de deosebit față de celelalte încât m-a vrăjit așa ușor, până nu îmi satur foamea de ea.

Am de gând să o fac să plătească cu vârf și îndesat pentru starea în care m-a adus în ultima lună, o voi face să regrete ziua în care s-a furișat afară din hotelul meu. Și totul, pentru că ea este a mea acum.

,, Deci, Kim Jennie, în sfârșit ne revedem" spun și mă așez pe scaunul din fața ei, începând să chicotesc în secret la fața ei confuză.

Încerca să facă pe inocenta, prefăcându-se că nu mă cunoaște și se așează timida3 în scaunul ei.

Doamne, nu știu ce găsesc atât de fascinant în privirile ei timide. Nu mă deranjează chiar deloc. M-aș putea uita la chipul ei zile întregi, și la ochii aceștia, și la trupul ei, și la... Tot.

,, Credeam că erai prea beat ca să îți mai amintești de mine, domnule... Kim " spune aceasta cu îndrăzneală, provocându-mă și mai tare

,, Taehyung, poți să-mi spui chiar Tae. Și nu, nu am fost beat mai deloc "

,, Să lăsăm asta, am venit aici pentru un parteneriat și... " spune ea, încercând să nu se intimideze din cauza zâmbetului meu, dar o întrerup iritat

,, Dă-l naiba de parteneriat. De ce ai plecat, Jennie? " întreb de-a dreptul iritat

,, Despre ce vorbești? " întreabă, mimând confuzia și jucându-se cu degetele

,, Sper că nu ai de gând să te prefaci că nu s-a întâmplat nimic între noi,Jennie" spun cu un ton jucăuș ,,Știi...Nu a fost deloc frumos să mă trezesc a doua zi și tu să fii de negăsit " șoptesc, zâmbind, oprindu-mă imediat când chelnerul se înfățișează în fața noastră