My Strange Husband {Jeon JungKook}

<53>

^Perspectiva Jasminei^

Îmi afund capul în perna moale, încercând să adorm la loc.

Strâmb din nas când degetele lungi ale lui JungKook trasau linii lungi pe braţul meu, iar eu încă simțeam nevoia să dorm.

Nu prea dormisem în noaptea asta, mintea îmi fusese plină de gânduri legate de căsătorie, sarcină și dacă ar trebui să îi spun lui JungKook despre părinții mei biologici.

Gândul cu părinții îmi dădea cea mare durere de cap. E soțul meu și ar trebui să îi spun ce mă macină. Dar îmi era frică, nu știam ce va crede despre mine când va auzi așa ceva.

,,E prea de dimineață pentru prostii, JungKook " spun eu printr-un mârâit înfundat când acesta începuse să-mi sărute gâtul

,,Dar am nevoie de tine, iubito" îmi spune acesta la ureche, expirându-mi aer cald pe gât

,,JungKook! " spun eu serioasă și mă întorc cu fața la el ,,Sunt obosită..." continui, uitându-mă atent în ochii săi

,,Te vreau de aseară... " se plânge acesta, făcând o față bosumflată ,,Chiar am nevoie de tine, te rog"

Mă încrunt când acesta nu se lasă înduplecat și continuă să mă roage. De ce nu înțelegea că eu chiar nu am chef în momentul acesta?

,,Te voi ajuta cu asta mai târziu" îi spun, punându-mi capul pe pieptul lui ,,Dar acum, lasă-mă să dorm, te rog!"

,, E aproape 12, iubito " spune el, oftând, iar eu îmi măresc ochii ,,Mai bine, haide la noi acasă"

Continua el, iar eu mă ridic rapid în șezut. Am dormit aproape până la 12? Ce naiba? Până la cât am stat aseară de am dormit până la ora asta?

Mă întorc la el cu un zâmbet pe buze și aprob din cap.

***
,, Și ce vrea pisicuța mea să facem, având în vedere că este sâmbătă? "

Mă întreabă JungKook, cuprinzându-mi talia pe la spate și punându-și capul în scobitura gâtului meu.

,, Ce zici să aranjam camera copilului?" mă întorc la el cu zâmbetul pe buze, sprijinindu-mă de chiuvetă

,,Camera copilului... " spune acesta, căzând pe gânduri ,,Dar încă nu știm ce e...Asta înseamnă că nu știm ce să cumpărăm "

,, Luăm ceva universal sau luăm jucării și pentru fată, dar și pentru băiat. La fel și hainele " spun eu cu un entuziasm

,,Pai...atunci vrei să mergem la cumpărături? " mă întreabă JungKook surprins

,, Vom încerca să nu fim observați. Vom purta măști și ochelari de soare... " spun eu, sperând să nu mă refuze

,, Dar, Jasmine.. " oftează el ,,Știi cât trebuie să riscăm cu asta?"

,, Știu.. " îmi așez palmele pe obraji lui ,,Dar, ar fi pentru prima dată când mergem împreună la cumpărături"

JungKook își lasă privirea în jos, încercând să se gândească ce ar trebui să facă.

,, Bine" spune el după câteva secunde de gândire

Fără să mai stau pe gânduri, mă ridic pe vârfuri pentru a-i plasa un sărut scurt pe buze apoi o tulesc direct în dormitorul nostru pentru a mă îmbraca, înainte ca acesta să se mai poată răzgândi.

Cu viteza luminii m-am îmbarcat așa