<5>

6.6K 261 36
                                    

^Perspectiva Jasminei^

E în jur de ora 3 PM, iar eu tocmai ce ieșisem din duș.
Peste o oră voi avea prima întâlnire cu JungKook, nici măcar nu știu cum ar trebui să mă îmbrac.

Mă uit în dressingul meu să văd cu ce m-aș putea îmbraca, dar parcă nu aveam nimic potrivit pentru o astfel de întâlnire.

Oftez, îndreptându-mă spre masa de machiaj, alegerea hainelor îmi va lua mult timp, așa că mai bine trec la aranjat.

Îmi usuc părul apoi îl îndrept, el devenid mai lung cu câțiva cm apoi trec la machiaj. Nici măcar ăsta nu știu cum ar trebui să îl fac, simplu sau mai strident?

Oftez din nou și încep a-mi aplica un fond de ten, pudră , îmi accentuez sprâncenele, rimel și un ruj roșu de buze.

Apoi mă reîntorc la alegerea ținutei, voiam să fiu elegantă, totuși..restaurantul pe care l-a ales JungKook este unul de fiță, ca și el.

Las prosopul să-mi alunece de pe corp, alegând să mă îmbrac așa

Îmi iau sacoul pe mine și ies din dressing, mai arunc o privire în oglinda din cameră și zâmbesc când îmi văd reflexia, îmi plăce ce vad

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Îmi iau sacoul pe mine și ies din dressing, mai arunc o privire în oglinda din cameră și zâmbesc când îmi văd reflexia, îmi plăce ce vad.

Îmi pun telefonul în plicul de mână și ies din camera mea, tocurile mele auzindu-se în toată casa.

Părinții mei erau în sufragerie, stând de vorbă. Mă opresc în loc și încep să zâmbesc când văd că părinții mei se înțeleg atât de bine. Amândoi povesteau și râdeau. Rar sunt momentele când îi văd atât de apropiați din cauza programului încărcat pe care îl au.

Oare, dacă voi accepta căsătoria cu JungKook și voi conduce compania împreună cu el, părinții mei vor fi mai liberi? Vor avea mai mult timp pentru ei doi?

Îmi scutur capul și mă apropi de ei cu zâmbetul pe buze.

,, Vaiii! De când nu v-am mai văzut așa veseli...! " mă aplec, dându-le câte un sărut pe obraz.

,, Iar eu de când nu mi-am mai văzut fiica îmbrăcată așa!" îmi spune tatăl meu, privindu-mă din cap până în picioare, schițând un zâmbet larg.

,, Tati ! Iar vrei sa râzi de mine?" afișez o față bosumflată, iar tatăl meu începe să râdă

,, Nu, scumpo. Tatăl tău voia să îți spună că arăți perfect!" îmi spune mama, în timp ce îmi aranja câteva fire de par

,, Am vorbit cu domnul Hon să te ducă, prințesă. Te așteaptă afara"

,, Bine, tati. Mulțumesc!" le mai dau un sărut pe obraz la amândoi și mă ridic de pe canapea

,, Succes!"

Îmi urează ei, iar eu le zâmbesc, făcându-le cu mâna .
Afară mă aștepta domnul Hon cu un zâmbet imens pe chip.

My Strange Husband {Jeon JungKook} Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum