My Strange Husband {Jeon JungKook}

<50>

^Perspectiva lui JungKook^

Conduceam ca nebunul de ore întregi pe străzile pustii ale Seului, căutând răspunsuri.

Dar ce răspunsuri? Și pentru ce? Nu aveam nici-o întrebare în minte. Simplul fapt era că, nu-mi venea să cred că Jasmine e însărcinată.

Nu insinuez că nu e copilul meu,doamne feri! Este al meu 100%. Dar, a venit într-un moment neașteptat.

Jasmine e băgată într-o mulțime de probleme, iar acest copil îmi va îngreuna posibilitatea de a mai avea grijă de ea.

Responsabilitatea mea era dublă acum. Doamne, ce să fac? Încă sunt șocat după aflarea acestei vești.

Nici în ruptul capului nu-mi trecuse prin minte că acele simptome și stări de amețeală pe care le avea Jasmine, erau din cauza sarcinii. Că Jasmine era însărcinată cu copilul meu, iar eu aveam să fiu tată.

Mi-am trecut mâna rapid prin păr din cauza nervozităţii pe care o aveam acum, stând la ușă și bătând în ea.

Nu înțelegeam cum am ajuns aici, și la ora asta. Și tocmai aici, la el. Nu am mai vorbit de atâta timp cu el, iar acum dau buzna la el la ușă la ora asta.

Ușa se deschide, iar fața obosită pe care o avea el, nu prea mă încânta. Mă simțeam, oarecum, prost. Nu trebuia să vin aici.

,, JungKook, ce e cu tine la ora asta?" întreabă acesta obosit, fiind doar într-o pereche de pantaloni largi.

,, Deranjez?" întreb, neștiind dacă ar trebui să rămân sau să plec

,,Dacă nu erai prietenul meu, da. Dar așa, haide. Intră înăuntru!"

Mă poftește acesta politicos în apartamentul său. Îl urmez până în biroul lui, făcându-mă comod pe canapeaua moale din piele.

Ce n-aș da acum să fiu lângă Jasmine și să o strâng în braţe, să o sărut și să mă odihnesc lângă ea. Dar inima începuse brusc să-mi bată mai tare, acum că îmi aminteam această veste neașteptată.

Ce voi face acum? Nu sunt pregătit să devin tată, eram atât de confuz în aceste momente, încât nu știam ce să fac.

Nu puteam lua singur o decizie. Nu puteam să o obilg pe Jasmine să avorteze dacă ea nu voia asta. Nu puteam face asta.

Mi se părea ciudat să mă văd în postura de tată și mă temeam de asta, de ce să mint? Mă temeam să devin tata.

Dar nu pot nega faptul că aveam și un gram de fericire. Totuși, e sânge din sângele meu. Faptul că Jasmine, pe care o iubesc era însărcinată cu copilul meu, îmi lasă un sentiment de fericire.

Am tras aer adânc în piept apoi am închis ochii pentru a mă relaxa, simțind cum toată oboseala pune stăpânire pe mine.

,, Ce este, JungKook? " îmi deschid rapid ochii când simt mâna acestuia pe umărul meu

,, Nimic, sunt doar obosit" îi spun eu, neștiind dacă ar trebui să îi spun adevărul

,,Sincer, nu te cred. Dacă erai obosit, stăteai acasă și dormeai, nu îmi bântuiai pe la ușă degeaba. "

Îmi dau ochii peste cap și zâmbesc slab. Taehyung mă cunoaște atât de bine și îmi era greu să-l mint. Mereu își dă seama când nu sunt bine, exact ca acum.

Chiar dacă s-au întâmplat multe între noi din cauza Lisei, chiar ne-am luat la bătaie pentru că eu îi țineam partea Jasminei, iar el, Lisei.

Și uite că acum, tot la el am ajuns. Am fost un prost și sunt în continuare un prost pentru că nu știu cum se reacționez în momente mai delicate.