My Strange Husband {Jeon JungKook}

<43>

^Perspectiva Jasminei^

Ies din duș, ajungând în cameră doar pentru a-mi da seama că JungKook nu era aici, nici Brownnie.

Mă încrunt puțin la camera goală și decid să merg în căutarea lui prin acest loc secret. Erau o grămadă de uși izolate fonic și închise.

Cum îl găsesc eu pe JungKook în tot spațiul ăsta imens? Nici măcar nu înțelegeam de ce acest loc există. Trebuie să stau neapărat cu el de vorbă în legătură cu acest loc.

Dacă mă mai plimb mult pe aici, jur că aș risca să mă pierd într-un astfel de loc. Pare a fi ca un labirint pentru mine. Fără uși de scăpare.

În fundul holului zăresc o ușă întredeschisă. Înaintez spre ea cu gândul că JungKook s-a gândit și la mine de a lăsat această ușă deschisă, știind că voi veni să îl caut.

Și așa era. Pășesc în interiorul încăperii și rămân cu gura deschisă la vederea atâtor plasme așezate una lângă alta.

JungKook era așezat la o masă aflată în mijlocul încăperii, privind atent la ecranele din fața lui, care derulau anumite imagini.

Corpul începe să-mi tremure la vederea imaginii lui Sehun pe câteva din ecranele plasmelor.

,, Trebuie neapărat să o găsim! Știu că JungKook a ascuns-o undeva. "

Acesta trântește toate lucrurile de pe un birou, având o expresie nervoasă, vorbind cu un bărbat îmbrăcat în negru.

,, Ne pare rău, domnule. Am încercat să-i urmărim acțiunile lui JungKook, dar nimic din ce face nu ne duc la ascunzătoare Jasminei"

Sehun mă caută? De ce?

,, Este imposibil! Unde dracu a ascuns-o așa de bine?! " țipă acesta nervos

,, Unul din oamenii noștri a spus că JungKook își schimbă mașinile de fiecare dată, de aceea ne este greu să-l localizam"

Are dreptate. Dacă stau să mă gândesc, JungKook m-a dus la părinții mei cu un Audi negru, iar când ne-am întors eram într-o KIA roșie. Iar înainte de toate asta, el mergea mereu cu Lamborghini-ul lui.

Ce știe JungKook? Și ce sunt toate astea? De ce mă ascunde? Are toate dovezile pentru a-l băga la închisoare pe Sehun, având în vedere că îl urmărește prin aceste ecrane. Atunci de ce nu o face?

Tresar când Brownnie apare de nicăieri, începând să latre zgomotos și să mă tragă de pantaloni.

,, De când stai acolo? "

Îmi ridic privirea de pe Brownnie asupra lui JungKook care, acum se ridică de pe scaunul său, venind spre mine cu un zâmbet jucăuș.

,, De ceva timp..." spun încercând să zâmbesc cât se poate de sincer pentru a nu-i arăta că sunt afectată de ceea ce văd în fața mea.

,, Eu...." încearcă JungKook să spună ceva, dar este oprit de replica lui Sehun.

,, Nu știu ce legătură au acei oameni cu ea, dar au vrut-o moartă. Iar acum că ea este în viață, trebuie să o găsesc înainte să vina ei aici"

,, În cât timp ajung, domnule? "

,, Nu știu exact, dar vin din Amsterdam. Sigur le va lua ceva timp. Până își vor face viză și așa mai departe. Poate dura o lună, două... Chiar și un an. Până la urmă sunt putrezi de bogați, vor veni când vor. Dar până atunci trebuie să o găsim!"

Vin din Amsterdam?

O durere cumplită de cap pune stăpânire pe mine. Imagini din toate coșmarurile mele dau năvală peste mine, invadându-mi mintea cu scenarii legate de părinții mei biologici .