WHISPERS |h.s| română

Capitolul 40

Liftul își continua drumul. Harry se vedea că era agitat, dar eu încercam să mă calmez ca să nu țip.

Trebuia să caut o soluție. Trebuia să caut un răspuns la toate întrebările. De-a ce ne jucam? Dar asta nu era un joc, era viața reală și trebuia să știu cât de departe se poate ajunge.

M-am uitat în jurul meu și am văzut butonul "Stop". L-am apăsat fără să stau prea mult pe gânduri.

-Ce s-a întâmplat? –a întrebat speriat.

-Eu am fost.

-Dar, de ce ai făcut asta?

-M-am săturat! Nu am venit aici să ne comportăm ca un cuplu normal? Cine era acel bărbat? De ce fugim? Nu mi-ai povestit to ce trebuia să știu?

-Oh Dumnezeule, Abbie! Acum chiar nu e timp, înțelegi? O să ne omoare cum ne găsesc.

-Nu, Harry! Mi-ai povestit doar ce ai vrut. Încă sunt chestii pe care nu le știu.

-Și ce vrei să fac, Abbie? Ți-am spus ce consideram și ai fugit de mine. Mi-am riscat viața pentru asta și am reușit doar să te fac să-li fie frică. Chiar crezi că ești pregătită să știi tot adevărul?

Am tăcut și am lăsat capul în pământ.

Harry avea dreptate. Eu ceream să cer mai mult, dar în final sfârșeam prin a-mi fi frică.

Băiatul a apăsat din nou pe butonul liftului.

În mai puțin de un minut am ajuns într-o cameră unde erau două uși. Cea a liftului și una albă, pe care am ieșit și noi. Eram pe acoperiș. Se putea vedea toată Veneția. Fiecare canal, fiecare clădire. Tot.

-Ei, aici în spate!

S-a auzit vocea unui bărbat din spatele nostru.

Harry s-a întors, iar eu l-am urmat.

Am văzut un bărbat care avea în jur de cincizeci de ani. Ne făcea cu mâna, iar în spatele lui era un elicopter.

Daca făcusem față fricii de avion, acum trebuia să mă descurc și cu frica de elicopter.

Harry s-a apropiat repede de bărbat și i-a strâns mâna.

-Tu trebuie să fii Nick. –a spus Harry trecând peste prezentări.

-Da, eu sunt. Îmi pare bine.

-Harry.

-Bine, Harry. Să ai o călătorie plăcută. –a spus Nick.

-Și eu sper. –a răspuns Styles.

Bărbatul m-a salutat dând din cap, iar eu i-am răspuns.

-Hai, Abbie. –m-a grăbit Harry.

M-am încruntat când am văzut că s-a urcat în locul pilotului. Doar nu pilota el elicopterul ?!

-O să pilotezi tu? –am întrebat preocupată.

-Urcă odata. –mi-a cerut.

M-am întors să mă uit la bărbat să caut un răspuns, dar am văzut cum se îndrepta spre ușa pe unde venisem noi.

-Închide ușa. –a spus Harry.

Am făcut cum mi-a spus și l-am privit.

-Ai dreptate, Abbie. Îmi pare rău pentru toate astea. Nu voiam să trăiești totul, dar măcar acum știi o parte din istorie. Nu vreau să-ți spun mai multe. Știu că nu o să-ți placă.