WHISPERS |h.s| română

Capitolul 11

 M-am întors acasă după vizita neașteptată a lui Styles.

-Și din senin, mi-a spus că sunt cea mai bună fată cu care a fost! –a exclamat Sharon entuziasmată.

Cea mai bună prietenă a mea îmi poveste experiența sa cu Liam din acel restaurant, cu rochia mea.

Poate că aparent o ascultam, dar mintea mea era în altă parte.

-Asta merge foarte bine, Ab. Îmi place băiatul ăsta. –m-a informat Sharon.

Am privit-o și mi-am ridicat o sprânceană. De ce nu pot să întâlnesc și eu un băiat cu care să îmi meargă bine?

Poate că timpul meu "liber" se ducea pe jocuri stupide de pariuri cu necunoscuți sau îl investeam alergând după un băiat misterios și enigmatic care se pare că trezea ceva în mine.

-Mă bucur, Shar. –am răspuns.

-Ești bine? –a întrebat, preocupată.

-Da. De ce?

-De câteva zile îmi pari absentă. Parcă ai avea prea multe gânduri dezordonate în cap.

Și chiar așa era. Nu știam nici măcar ce simt sau cum mă simt. Trebuia să mă calmez cumva, dar nu știam cum.

-Stai liniștită. –am răspuns din nou. –Sunt bine, nu îți face griji.

-Bine. Dacă ai nevoie de ceva, știi unde mă găsești.

Mi-a făcut semn înspre dormitor. A început să meargă spre camera ei strigând noapte bună.

M-am întins puțin încercând să mă detașez de stres.

Am închis cărțile de pe care învățam care ocupau toată masa și le-am pus într-o parte.

Conversația de maai devreme cu Sharon m-a făcut să realizez că trebuia să-mi pun ordine în gânduri, să fiu sinceră cu mine și să-mi organizez totul în cap.

Mi-a venit o super idee: plaja.

L-am găsit pe Harry în gânduri indicându-mi drumul.

Am văzut un ceas în salon și m-am uitat la oră. Poate că nu era așa târziu pentru o plimbare, care, poate mă ajuta să mă înțeleg.

M-am ridicat și m-am dus la cuier. M-am conformat cu trenciul pe care îl purtam de atât de puține ori. Am apucat cheile de la mașină și am părăsit apartamentul, alergând până în parcare.

Speram ca Sharon să nu se dea jos din pat să vadă ce fac, că altfel, ma aștepta un interogatoriu o săptămână.

Am ajuns în locul în care se afla mașina. Un mini de culoare roșie pe care părinții lui Sharon ni l-au dăruit ca să ne fie mai ușor să ne deplasăm.

Am pornit motorul și am început să conduc pe ritmuri de One Republic urmând drumul spre strada pe care Harry mi-a aratat-o.

După câteva minute de condus am ajuns la o parcare făcută special pentu turiștii de pe plajă.

Am parcat cum am putut și am coborât din vehicul. Nicio mașină în parcare, eram singură.

Orice persoană ar fi fost intimidată dacă ar fi fost singură acolo, la acea oră. Dar eu am urmat sfatul lui Harry.

Mi-am scos adidașii înainte să pășesc pe nisipul fin și fierbinte al acelei plaje. Picioarele mele parcă se împleteau cu acel nisip.

Luna era prețioasă și avea câțiva nori care o acopereau parțial.